Cine este Daniel Funeriu, candidat independent la alegerile prezidențiale. Cele mai importante momente din cariera sa

După anularea alegerilor prezidențiale de la finalul anului 2024, Daniel Funeriu s-a numărat printre numele vehiculate în spațiul public în decembrie ca posibile figuri politice care ar putea candida împotriva lui Călin Georgescu din partea „formațiunilor pro-europene”.

Cum nu s-a ajuns la nominalizarea sa de către vreuna dintre forțele politice parlamentare, el a decis să intre pe cont propriu în cursa pentru Cotroceni, anunțându-și intențiile în cursul lunii ianuarie, subliniind faptul că nu este dispus să renunțe și să-și negocieze retragerea pentru o obține alte funcții.

„Exclud orice negociere de retragere pentru nu știu ce post. Exclud acest lucru. Exclud orice negociere de retragere. Voi merge până la capăt cu această candidatură”, transmitea Daniel Funeriu pe 11 ianuarie.

După campania de strângere de semnături, fostul ministru al Educației și-a anunțat intrarea formală în cursa prezidențială pe 15 martie.

„Rolul nostru acum e să ridicăm nivelul deliberării publice, să stabilim un standard comportamental înalt, să ne concentrăm pe lupta cu viitorul și să nu disipăm energie în războaiele trecutului.

Vrem ca oamenii să vadă că suntem exemplari, că noi putem injecta încredere în societatea prea divizată de azi, că suntem cei care înțeleg și să le mulțumească celor în vârstă pentru efortul lor de a construi România de azi, dar și să muncim pentru copiii care se vor bucura de România de mâine”, a transmis Daniel Funeriu în momentul depunerii candidaturii.

Daniel Funeriu s-a născut pe 11 aprilie 1971 la Arad, părinții săi fiind profesori în Birchiș. Tatăl său este filologul Ionel Funeriu, iar mama sa Maria Funeriu, profesoară de limba română. Bunica a fost o figură importantă în copilăria candidatului la președinție, ea fiind cea care l-a încurajat să învețe cât mai mult. De altfel, a mai mărturisit fostul ministru, bunicii săi l-au crescut după ce mama sa a murit în 1976.

„L-am iubit într-un mod special... A avut multe tragedii în viață. Și-a pierdut soția când avea 50 de ani și fiica atunci când mama avea doar 29 de ani. Nu știu cum a rezistat... Era un excelent croitor, dar nu a vrut să-și dea talentul comuniștilor, și s-a angajat la CFR, motiv pentru care a locuit în gara din Săvârșin. (...) Bunicul meu era campion la ascultat Europa Liberă, mă trezeam și adormeam cu Europa Liberă zilnic”, a povestit Daniel Funeriu despre bunicul său, cel alături de care a crescut.

În 1988, în clasa a XI-a, obține medalia de argint la balcaniada de chimie de la Sofia. În vara lui 1988, după o excursie în Franța, nu se mai întoarce în România și se stabilește la Strasbourg, unde este is la Lycée International des Pontonniers. La câteva luni după ce ajunge în Franța, câștigă premiul II al Olimpiadei de Chimie a Franței.

Într-un interviul acordat revistei Nature, Funeriu povestește cum a plecat din țară, în 1988, la vârstă de 17 ani, precum și despre emoționanta despărțire de tatăl sau. Funeriu nu-i spusese tatălui sau că intenționează să rămână în străinătate, astfel că, la momentul la care trenul care-l ducea în excursia în Franța în care-i fusese permis să plece a ieșit din gara din București, actualul ministru spune că se gândea că nu-și va mai vedea părintele pentru zeci de ani sau chiar niciodată.

„Viața era complet înghețată aici, în acea întunecată epoca a dictaturii. România era atât de închisă încât aici nici nu se simțea adierea vântului schimbării, care bătea deja în celelalte tari din blocul estic european. N-am crezut că situația se va schimba prea curând”, explică Daniel Funeriu.

Daniel Funeriu este căsătorit cu Sandra Funeriu, pe care a întâlnit-o la o serată în Strasbourg în 1994 și alături de care are doi copii.

Prezidențiabilul a vorbit la Pro TV despre familia sa și a povestit cu lacrimi în ochi că bunicul său a luptat în Al Doilea Război Mondial și că a scăpat cu viață dintr-o grea încercare de acolo datorită unei busole.

„Uite să vă spun o chestie, bunicul meu a luptat în Al Doilea Război Mondial, și la Cotul Donului, când erau încercuiți, toți au fugit într-o direcție și au spus Petre, hai cu noi. Bunicul meu, de unul singur, a zis nu, eu merg în direcția opusă, că într-acolo fuge un colonel, fiindcă ăla are busolă. Toți au murit, și bunicul și colonelul au scăpat. Puteți citi asta, absolut întâmplător, un Eugen Negrici din Râmnicu Vâlcea a relatat exact aceeași faptă cu ochii colonelului, pentru că tatăl său era colonel și a spus că un tip din Pâncota, unul singur din Pâncota, citiți articolul în România Liberă și de-aia da, sincer, permiteți-mi și de-aia, nu știu acuma, dacă e cazul, eu mi-am ales ca simbol electoral busola”, a spus Funeriu

După plecarea din România, și-a obținut diploma de bacalaureat în 1989, apoi a urmat filiera de elită Classes Préparatoires aux Grandes Ecoles a liceului Kléber din Strasbourg, iar în 1991 a fost primit la European Higher Institute of Chemistry of Strasbourg și a devenit, în 1992, laborant în laboratorul profesorului Jean Marie Lehn, laureat al premiului Nobel, notează Superteach. După diploma de inginer chimist obținută în 1994 și o scurtă perioadă la Merck and Co (SUA), în 1995 și-a încheiat studiile ca șef de promoție. Obține „Diplôme d’Études Approfondies” în chimie organică și supramoleculară la Université de Strasbourg și începe doctoratul.

Între 1999 și 2006 a fost cercetător științific la The Scripps Research Institute, La Jolla, California și la AIST, Amagasaki, Japonia. În anul 2006 a obținut o bursă de cercetare prin programul Marie Curie Excellence Grant oferită de Uniunea Europeană în valoare de 2 milioane de euro.

După revenirea în țară, Daniel Funeriu nu și-a echivalat diplomele obținute în străinătate, ceea ce a dus la o serie de controverse în spațiul public legate de pregătirea sa, dar și despre situația celorlalți români aflați într-o situație similară.

„Nu mi-am echivalat niciodată studiile făcute în străinătate în România. Eu nu am avut nevoie de o astfel de echivalare. Înţeleg foarte bine unde bateţi. Această problemă a echivalării este o problemă pur formală, ea trebuie făcută pentru cei care au nevoie să-şi echivaleze studiile”, a declarat Daniel Funeriu în 2010, conform Agerpres.

Cariera politică a lui Daniel Funeriu în politica românească este definită de perioada în care a ocupat postul de ministru al Educației și de reformele pe care le-a implementat în această perioadă. Cu toate acestea, primii pași în viața politică i-a făcut în 2007, atunci când a candidat pe listele Partidului Liberal Democrat (PLD) la alegerile europarlamentare. Ulterior formațiunea a fuzionat cu Partidul Democrat (PD), ceea ce a dus la apariția partidul Democrat Liberal PDL.

Nu a prins un loc în legislativul european în acel an, datorită faptului că se afla pe prima poziție neeligibilă a formațiunii sale. Ulterior, în decembrie 2008 l-a înlocuit pe Dumitru Oprea, aflat pe poziția 3 a partidului în Parlamentul European. În timpul mandatului său de aproximativ un an a făcut parte din Comisia pentru Cultură și Educație, în delegația pentru relațiile cu China și Belarus.

Daniel Funeriu a devenit ministru al Educației în guvernul Boc IV, investit într-un context politic extrem de complicat pentru România în care partidele parlamentare au încercat mai multe variante pentru asigurarea unui Executiv.

Coaliția care a susținut acest guvern a fost formată din Partidul Democrat Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România și Uniunea Națională pentru Progresul României, partid format în jurul unor parlamentari independenți care au demisionat sau au fost demiși din partidele ce i-au susținut la alegerile din 2008. În comisia de specialitate din Parlament care l-a auditat înainte de investirea guvernului, Daniel Funeriu a obținut 29 voturi „pentru”, șapte voturi „împotrivă” și două abțineri.

În ciuda controverselor și problemelor cu care s-a confruntat guvernul Boc IV, Daniel Funeriu s-a numărat printre miniștrii care au reușit să-și păstreze mandatul până în 9 februarie 2012. Mandatul lui a fost definit de modificările aduse Legii Educației care au dus la introducerea camerelor de filmat la examenul de bacalaureat.

Plecarea lui Daniel Funeriu din fotoliul de la Educație a venit odată cu demisia premierului Emil Boc care și-a anunțat decizia pe fondul protestelor din țară. Următoarea sa funcție publică l-a menținut aproape de cercurile puterii. De data aceasta, el a ajuns consilier al președintelui Traian Băsescu, poziție pe care a ocupat-o între 2012 și 2014.

Funeriu a fost considerat „victimă colaterală” a schimbării echipei guvernamentale de către fostul consilier prezidențial Sebastian Lazaroiu, după cum explica acesta într-un comentariu pe pagina sa de Facebook. „Chiar îmi pare rău de Funeriu. Dar așa e la Revoluție. Mai sunt și victime colaterale!”.

Traian Băsescu a rămas o figură importantă în cariera politică a lui Daniel Funeriu, fostul ministru fiind printre primii care l-au urmat în Partidul Mișcarea Populară, formațiune aflată în acel moment la început de drum.

„A fost o perioadă extraordinară pentru mine în istrație, atât ca ministru cât și la Cotroceni, lângă Traian Băsescu, în momentele cheie din 2012 și 2013. Pentru viitor, mă înscriu în Partidul Mișcarea Populara pentru a-l creste și a-l face puternic”, declara atunci Funeriu.

În 2014, Daniel Funeriu a candidat, fără succes, pentru șefia Partidului Mișcarea Populară, formațiuna lui Traian Băsescu, iar ulterior a ieșit din lupta politică și a revenit în cercetare. În 2023, Daniel Funeriu a fost numit Înalt Consilier al Uniunii Europene în Republica Moldova. 

În ultimii ani, Funeriu a fost o prezență constantă în viața publică. Deși până la anunțarea candidaturii la prezidențiale nu a revenit în jocul politic, a fost adesea o voce puternică pe teme care țineau de educație, dar și de alte subiecte care țineau de agenda publică.

Legea Educației Naționale nr. 1/2011 a fost adoptată de Parlamentul României la sfârșitul anului 2010 și a intrat în vigoare la 10 ianuarie 2011, odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial.

Adoptarea acestei legi a fost un subiect intens dezbătut în spațiul public și a generat numeroase reacții din partea actorilor implicați în sistemul educațional. La momentul promulgării, Daniel Funeriu explica faptul că aceasta reprezenta un pas către modernizarea învățământului românesc, punând-ul în pas cu Europa.

Una dintre cele mai importante modificări incluse în Legea Educației pe care Daniel Funeriu a trecut-o prin Parlament viza extinderea duratei învățământului obligatoriu la 10 ani, incluzând clasele I-X, ceea ce înseamnă că elevii nu mai fi putut abandona școala după clasa a VIII-a. De asemenea, clasa pregătitoare devenea obligatorie pentru copiii de 6 ani, fiind integrată în ciclul primar.

Un alt aspect inclus în proiect a fost planul de mutare a clasei a IX-a de la liceu la gimnaziu, însă această măsură nu a fost pusă în aplicare ulterior. Examenele naționale, precum Evaluarea Națională și Bacalaureatul, nu ar fi trebuit sufere modificări imediate. Prevederile i-au afectat în special pe elevii care au început clasa a IX-a în anul școlar 2012-2013 și pe cei care au început clasa a V-a în 2011-2012. Aceste schimbări au fost implementate cu scopul de a îmbunătăți calitatea educației și de a reduce abandonul școlar, explica atunci fostul ministru.

Secretarul general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Liviu Marian Pop, declara în noiembrie 2011 că Legea Educației propunea o „privatizare” a învățământului, iar prin introducerea principiului de finanțare pe elev, coroborat cu Legea salarizării unitare, „se face o concurență neloială învățământului de stat”.

„Cu siguranță, vom asista la forme de protest în momentul în care fiecare angajat din învățământ va înțelege capcanele la care este supus sistemul de învățământ după asumarea acestei legi. Titularizarea în sistemul de învățământ dispare, toți cei care sunt titulari sunt la mâna unui director sau a unui Consiliu de istrație. Consiliul de istrație, care este format doar într-o treime din corp profesional, iar în proporție de două treimi din persoane din exteriorul școlii, ia decizii majore. Elevii finalizează învățământul obligatoriu, stabilit de Constituție, fără nicio calificare, ajungând la 16 ani să intre în câmpul muncii fără nicio calificare, ca angajați necalificați”, a declarat în acel moment Pop.

Dacă reformele pe care le-a propus prin legea 1/2012 au fost implementate parțiale și, ulterior înlocuite de propunerile din Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior, supravegherii video la examenul de Bacalaureat rămâne decizia care a definit mandantul său la minister, mai ales dacă ne uităm la evoluția promovabilității după implementare.

Introducerea supravegherii video la examenul de bacalaureat în România a avut loc în anul 2011, sub mandatul ministrului educației de atunci, Daniel Funeriu. Această măsură a fost implementată cu scopul de a combate fraudele și neregulile din timpul examenelor. Decizia a fost influențată de inițiative locale, precum cea a inspectorului școlar general din Galați, Doru Rezmeriță, care a solicitat Ministerului Educației instalarea camerelor de supraveghere pentru a pune capăt fraudelor.

Implementarea supravegherii video a avut un impact semnificativ asupra desfășurării examenului de Bacalaureat. În primul an de la introducerea camerelor, rata de promovare a scăzut considerabil, ceea ce a indicat o reducere a tentativelor de fraudă. Astfel, în 2011 și 2012, procentul s-a plasat la 45,73%, respectiv 44,41%, asta în timp ce în 2010 procentul s-a plasat la 69,3%.

Cu toate acestea, de-a lungul anilor, au existat și controverse legate de această măsură, inclusiv dezbateri privind respectarea drepturilor la intimitate ale elevilor și profesorilor.

În ceea ce privește evoluția ratei de promovabilitate, o privire asupra evoluției din ultimele decenii ne arată faptul că supravegherea video a devenit o parte a examenului de Bacalaureat, media plasându-se acum în jurul a 70%.

În declarația sa de avere, Daniel Funeriu a scris că deține două terenuri agricole de aproximativ 5 de hectare, ambele în județul Timiș. Fostul ministru mai deține un teren de 868 metri pătrați în Germania, acolo unde mai deține și o casă de 230 de metri pătrați. În țară mai are două imobile de 55 și 124 metri pătrați, ambele obținute prin donație.

Daniel Funeriu deține două terenuri agricole de 50 de hectare, ambele în județul Timiș. Fostul ministru al Educației a mai trecut în declarația de avere depusă la Biroul Electoral Central (BEC) că deține două apartamente, de 55, respectiv 124 de metri pătrați, obținute în 2024 prin donație. Funeriu mai are o casă de locuit de 230 de metri pătrați și un teren de 868 de metri pătrați în Germania.

În ceea ce privește autoturismele, Funeriu a declarat că deține un Jaguar XJ6, Jaguar S, Mazda CX5, Renault Twingo și Audi A6. Conform declarației de avere, cel mai scump autoturism a fost cel produs de Mazda, cumpărat în 2024 cu 15.000 de euro. Funeriu, alături de soția sa mai deține și bijuterii pe a căror valoare o estimează la aproximativ 15.000 de euro.

Daniel Funeriu deține 370.000 de euro, 15.500 de lei moldovenești, 1.300.000 de yeni și 48.441 de lei, distribuiți în 19 conturi deschise la diverse bănci din România și Europa. De asemenea, fostul ministru a investit 12.600 de euro în trei companii: două din Franța și una din Elveția – Nellea Systems, UMC și Celindra.

În ceea ce privește veniturile pe care Daniel Funeriu le-a obținut în ultimul an, candidtul la prezidențiale a declarat că a obținut din consultanță 138.000 de euro din partea Gopa PACE. Câștigurile sale au fost „rotunjite” și de cei 56.615 de lei din salariul de profesor la Universitatea din București. 

Daniel Funeriu se numără printer caniddații la alegerile prezidențiale din mai 2025 care au făcut public un program electoral și și-au prezentat viziunea legată de modul în care România ar trebui să se plaseze pe scena internațională și prioritățile pe plan intern.

În domeniul politicii externe, Funeriu aprofundarea relațiilor cu SUA, „după modelul Japoniei și Coreei de Sud, în statul cel mai puternic și mai prosper din regiunea Balcanilor și a Mării Negre”. De asemenea, el dorește și o apropiere de partenerii din NATO și UE, precum și transformarea țării noastre într-un „broker de pace” la nivel internațional.

Funeriu acordă atenție și relației cu Republica Moldova, cerând o „maturizare” a politicii. Astfel, el cere politici care „să traducă unitatea de limbă, cultură și istorie dintre noi în politici comune într-un număr crescător de domenii: de la educație și cultură, până la dezvoltare regională și energie, trecând prin infrastructură și stimularea antreprenoriatului”.

În programul său, Funeriu propune stabilirea unei strategii pe 10 ani a României în ceea ce privește situația din regiune. În plus, din poziția de președinte, candidatul vrea ca vizitele sale să aibă o latură economică.

„În mandatul meu România nu va fi nicio secundă în situația unui conflict armat. Garantez pacea României. Pentru aceasta, într-un context geopolitic profund deteriorat, România are responsabilitatea de a-și asuma rolul de garant regional al securității și de a se transforma într-un stat cu o capacitate reală de descurajare și răspuns militar, proporțională cu amenințările și cu statutul său de membru UE și NATO”, notează Funeriu la capitolul Apărare.

În acest domeniu, prioritățile sale includ: investiții în apărare (în companiile naționale și atragerea unor producători din străinătate, creșterea capacității de reacție în cazul unor crize (convenționale, cibernetice sau hibride), profesionalizarea armatei, consolidarea poziției în NATO.

Domeniile prioritare incluse în programul propus de Daniel Funeriu:

• Externe;

• Apărare;

• Agricultură și hrană sănătoasă;

• Finanțe, bănci, taxe, criptomonede;

• Economie și muncă;

• Educație, cercetare, cultură, culte;

• Sănătate, social;

• Dezvoltare și amenajarea teritoriului;

• Energia și mediul;

• Infrastructura și transportul;

• Interne și siguranța publică;

• Tineret și sport.

Programul complet poate fi consultat AICI.