POLITICO: Pentru Bruxelles, George Simion nu este la fel ca Giorgia Meloni

Oficialii europeni sunt deosebit de îngrijorați că instigatorul în vârstă de 38 de ani se va alătura actualului duo de distrugători — Viktor Orbán din Ungaria și Robert Fico din Slovacia — în încercarea de a opri ajutorul acordat Ucrainei, în condițiile în care UE dorește să creeze presiune asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului, scrie POLITICO.

Dacă Bucureștiul se trântește în tabăra sabotorilor, ar fi o lovitură amară, deoarece România are o putere geostrategică mai mare decât Ungaria sau Slovacia. Națiunea cu 19 milioane de locuitori de la Marea Neagră a fost, până în prezent, un pilon solid pentru UE și alianța NATO.

Simion încearcă să înlăture acele temeri că va zgudui barca Uniunii. El insistă că va fi un lider pro-UE și pro-NATO, care este mai direct aliniat cu premierul Italiei Giorgia Meloni – o dreapta pro-ucraineană – decât Orbán sau Fico. El își modelează alianța cu mișcarea MAGA a lui Donald Trump ca pe o modalitate de a menține trupele americane angajate în România.

„Suntem un grup eurorealist, nu eurosceptic”, a spus Simion pentru POLITICO, adăugând că a îmbrățișat piața unică a UE ca motor al bogăției pentru români.

Este, desigur, greu de imaginat pe Simion ca pe un tovarăș natural pentru Orbán, cel mai tenace rebel intern al UE. În timp ce Simion recunoaște că Orbán i-a servit drept „model”, există totuși prea puțină dragoste de împărtășit între taberele naționaliste române și maghiare, care sunt puternic în dezacord cu minoritatea maghiară din Transilvania.

Dar acele tensiuni cu Orbán nu înseamnă că toată lumea răsuflă uşurată la Bruxelles. Oficialii și experții care au observat ascensiunea lui Simion și au urmărit declarațiile sale uneori contradictorii sunt sceptici că poate avea la fel de mult succes ca Meloni în a-și lega agenda de dreapta de mainstreamul UE.

Ei indică angajamentele sale de a opri UE să impună o nouă ordine „globalistă”, revendicările sale teritoriale asupra Moldovei- o națiune candidată la UE care se confruntă cu destabilizarea Rusiei- precum și opoziția sa generală față de orice sprijin suplimentar pentru Ucraina, ca dovadă că Simion va fi, în cel mai bun caz, un lider imprevizibil și, în cel mai rău caz, o sursă de diviziune în cadrul blocului.

„Cred că ar fi cu siguranță o figură perturbatoare în jurul mesei Consiliului UE și, potențial, și în jurul mesei NATO”, a spus Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO, în prezent la Royal United Services Institute.

„Poziția sa pare foarte clară că în ceea ce privește războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, el propune neutralitatea României – ceea ce este desigur incompatibil cu poziția României atât ca stat membru al UE, cât și ca aliat NATO”.

Simion neagă categoric că este pro-rus, dar este „persona non grata” în Ucraina pentru că promovează o „ideologie unionistă care neagă legitimitatea frontierei de stat a Ucrainei”. Partidul lui Simion, Alianța pentru Uniunea Românilor, este asociat cu o viziune iredentistă a unei Românii mari care riscă să declanșeze dispute teritoriale și potențial conflictuale cu Ucraina, Moldova și Bulgaria.

La cârma funcției prezidențiale de la București, el ar avea suficientă putere de a stârni necazuri retrăgându-se din operațiunile de antrenament ale NATO pentru ucraineni, obstrucționând punctele de trecere a frontierei și fluxul de arme în Ucraina și revenind asupra rolului esențial al României în sprijinirea exporturilor de cereale din Marea Neagră.

La rândul său, Simion insistă că face presiuni pe Kiev pentru a apăra drepturile vorbitorilor de limbă română în interiorul Ucrainei - un subiect pe care guvernul președintelui Volodimir Zelenski a fost, în realitate, foarte dispus să îl abordeze.

Manfred Weber, șeful Partidului Popular European de centru-dreapta, al cărui afiliat român se opune lui Simion, a făcut ecou preocupărilor lui Lungescu și a spus că Simion reprezintă un „risc pentru tot ceea ce cred”.

Liderul PPE a respins orice comparație între Simion și Meloni, care rămâne în mainstreamul european, în ciuda politicilor sale sprecifice dreptei dure de acasă, argumentând că românul nu e „cu siguranță” la fel ca italianca.

Weber l-a acuzat, de asemenea, pe Simion că „a lucrat împreună cu serviciile de securitate ruse”. Simion neagă acuzațiile că s-a întâlnit cu spioni ruși în Ucraina în urmă cu peste un deceniu.

Asemenea preocupări nu par să-i fi descurajat însă alegătorii români, care i-au oferit lui Simion 41 la sută din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale. Acestea fiind spuse, candidatul populist s-a împiedicat săptămâna trecută în dezbaterea cu rivalul său de centru Nicușor Dan, iar sondajele de opinie sugerează că avansul său începe să scadă. Sondajul de sondaje al lui POLITICO l-a plasat cu doar 3 puncte procentuale față de Dan, în timp ce cursa se îndreaptă spre linia finală.

Tensiunile transilvănene

În realitate, Simion și perturbatorul-șef al Europei, Orbán, par să fie croiți din aceeași pânză politică. Ambii sunt ultranaționaliști care promovează o viziune creștină pro-familie pentru țările lor. Ambii provin din țări din blocul de Est, au comparat UE cu URSS și ambii venerează mișcarea MAGA a lui Donald Trump.

Dar există o limită clară a cât de mult se pot totuși apropia. Simion și Orbán au fost în dezacord de ani de zile cu privire la afirmațiile lui Orbán că minoritățile maghiare din România sunt maltratate.

Membrii suspectului partidului AUR al lui Simion îl suspectează pe Orban că i-au blocat intrarea în gruparea Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR). Într-adevăr, aceștia au fost acceptați în cele din urmă în cadrul alianței principale de dreapta a blocului, dar asta abia după ce partidul Fidesz al liderului maghiar a părăsit gruparea pentru a fonda propriul grup de extremă dreapta Patriots.

AUR – și în special Simion – și-a câștigat notorietatea în 2019, în timpul disputelor aprinse asupra mormintelor militare din satul Valea Uzului din România, unde sunt înmormântați mulți soldați maghiari. „Ungurii au fost bătuți și mormintele au fost profanate... De atunci, ei atacă oamenii, regiunea și școlile noastre săptămânal”, a declarat Botond Csoma, purtătorul de cuvânt și liderul grupului parlamentar al Alianței Democrate a Maghiarilor din România, pentru POLITICO.

Orbán se bazează pe sprijinul minorității maghiare din România, căreia guvernul său i-a acordat cetățenia. Ei au acumulat peste 250.000 de voturi la ultimele alegeri generale din Ungaria și sunt văzuți ca un bastion de sprijin pentru puternicul om de stat. El va avea nevoie de sprijinul lor pentru a-și înfrunta rivalul, Péter Magyar, al cărui partid Tisza o ia deja înaintea lui, într-un sondaj dinaintea alegerilor parlamentare de anul viitor.

În ciuda acelor tensiuni adiacente, Simion este dornic să-i întindă o ramură de măslin la Orbán și să formeze împreună o alianță la Bruxelles.

„Relația cu domnul Orbán în acest moment nu există, dar după cum s-a spus anterior, într-o oarecare măsură, Viktor Orbán este un model pentru mine și în multe chestiuni voi colabora cu el”, a spus Simion pentru POLITICO.

Săptămâna trecută, Orbán a vorbit pentru prima dată despre alegerile din România, spunând că „unul dintre candidați, domnul Simion, a spus că atât Ungaria, cât și România ar trebui să se poată baza una pe cealaltă. Suntem pe deplin de acord”.

Simion i-a mulțumit lui Orbán pentru sprijinul său după această declarație – dar asta a provocat dezordine în partidul minoritar maghiar. Pentru a calma tulburările din sânul comunității, Orbán a dat înapoi o zi mai târziu și a declarat că se aliniază pe deplin cu opinia partidului maghiar din România.

Omul Meloni

Mai degrabă decât Orbán, Simion o citează de obicei pe Meloni ca principală sursă de inspirație. Premierul italian ocupă o zonă politică între taberele de extremă-dreapta și curentul principal de centru-dreapta al UE și este acceptat ca partener atât de PPE-ul lui Weber, cât și de președintele Comisiei, Ursula von der Leyen.

Pentru Bruxelles, însă, Simion nu este Meloni. Relația ostilă a populiștilor cu Ucraina este o problemă majoră și a fost considerată un alt impediment în calea aderării grupului la familia ECR în trecut. Pentru a obține iterea în grup, ECR a obligat AUR să semneze o declarație scrisă, văzută de POLITICO, prin care condamna invadarea Ucrainei de către Rusia și se angajează vag să păstreze statul de drept.

De atunci, Simion a susținut că este un critic ferm al Kremlinului și a spus recent că Putin ar trebui arestat pentru crime de război în Ucraina. Dar el a refuzat să se angajeze în acordarea ajutorului militar Ucrainei și și-a dublat promisiunea de a se opune acelor măsuri în cadrul Consiliului European.

Rămâne de văzut dacă Meloni și ECR îi pot face în cele din urmă pe populistul român plăcut la Bruxelles. „Voi fi deschis să colaborez”, a spus Simion. „Desigur, voi fi noul copil din bloc, așa că va trebui să învăț multe de la doamna Meloni și de la alți lideri cu experiență”.

Simion a declarat pentru POLITICO că apreciază și alți politicieni conservatori, precum prim-ministrul naționalist flamand al Belgiei Bart De Wever și prim-ministrul ceh Petr Fiala.

Cameleonic

Experții români cu memorie mai lungă au un mesaj: Să nu ai încredere în ceea ce spune Simion sau programul său de partid. Acesta este, până la urmă, un om care a trecut de la compararea UE cu Uniunea Sovietică și apoi a susținut că nu este eurosceptic.

„Nu luați în serios nimic din orice au scris în programul respectiv”, a spus Ana Otilia Nuțu de la Expert Forum, care crede că Simion a învățat asta din campania lui Trump. Ea a spus că, la fel ca Trump, Simion „creează un cult” în jurul său. „Oamenii te vor vota chiar dacă îi minți în față”, a spus ea.

Simion își moderează acum discursul pentru a ajunge la un public mai larg, a spus Nuțu, dar a avertizat că „se va comporta ca Orbán în favoarea lui Putin” dacă va fi ales.

Expertul politic român Radu Magdin a mai spus că Simion nu este de încredere și supra-apreciat în șansele de câștigare a alegerilor, dar consideră că presiunile economice îl vor forța în cele din urmă să intre într-o cadență europeană. România primește fonduri UE extrem de importante pentru economia sa, de la agricultură la digitalizare, iar Simion nu va dori ca Bucureștiul să sufere soarta Ungariei și să i se reducă finanțarea.

„Legitimitatea politică aici este mai puternică pentru Simion, dar pârghia economică este mai puternică cu von der Leyen pentru că, știți, faceți campanie în poezie și guvernați în proză”, a spus el, invocând fragilitatea economică a României. „Acesta este un element de slăbiciune pe care îl are orice lider român în relația cu Bruxelles-ul”.

„Presiunea de a se normaliza asupra oricărui președinte român este uriașă și este condusă pur și simplu de considerente economice”, a adăugat Magdin.

Claudiu Năsui, fost ministru român al Economiei și actual deputat al partidului liberal Uniunea Salvați România, a fost și mai puțin echivoc și a prezis că victoria lui Simion va fi un „dezastru absolut”.

„Ceea ce se va întâmpla cu președinția Simion este că oamenii se vor aștepta la mult mai multă incertitudine din partea României și la multe probleme, așa că-i vor retrage fondurile”, a prezis el.

„Deci, în cel mai bun caz, ar trebui să ne așteptăm la un președinte în stil Meloni sau PiS”, a spus el, referindu-se la partidul naționalist, conservator social din Polonia, Lege și Justiție. "Acesta va fi cel mai bun scenariu absolut. Cred că nu va fi cel mai bun scenariu, cred că va fi mai rău decât Viktor Orbán dacă va fi ales".