Când apar căpșunile românești în piețe și cum să le alegi pe cele mai bune

În România, căpșunile pot fi cultivate aproape în orice regiune, iar condițiile climatice și solurile locale sunt în general favorabile obținerii unor producții bogate (20–25 tone/ha). Află când apar primele căpșuni românești în 2025 și cum să le alegi pe cele mai dulci și sănătoase. Descoperă câteva rețete delicioase cu căpșuni proaspete.

Când apar căpșunile românești în piețe în 2025

Căpșunile românești, aceste fructe de primăvară, crescute în câmp, fără protecție, apar de obicei pe tarabe în a doua jumătate a lunii mai. Se găsesc apoi până în iunie. Majoritatea soiurilor cultivate în România sunt din cele care se coc vara, adică încep să rodească la final de primăvară și în prima parte a verii.

Când temperaturile din primăvară urcă peste 10–15°C și e destulă lumină, plantele înfloresc și încep să facă fructe. Asta înseamnă că, dacă primăvara e caldă, căpșunile pot apărea chiar mai devreme. În anii obișnuiți, când Paștele trece și se instalează o vreme caldă, primele căpșuni se culeg deja în luna mai. De altfel, un studiu agricol arată că în mod normal, căpșunile românești din culturile în aer liber se găsesc în piețe de la finalul lui mai până spre sfârșitul lunii iunie.

Și în 2025, tot Satu Mare sau Podișul Transilvaniei, vremea mai rece din primăvară poate întârzia coacerea. În schimb, în sudul și vestul țării, adică în Muntenia sau Oltenia, fructele apar cu câteva zile mai devreme.

Pentru o cultură bună de căpșuni, contează mult vremea. Fructele se dezvoltă frumos când zilele sunt calde și ploile sunt moderate. Dacă plouă mult chiar înainte de cules, fructele pot crăpa sau devin apoase. De regulă, fermierii așteaptă să treacă riscul brumei de primăvară. Apoi, o perioadă mai caldă și uscată spre sfârșitul lui aprilie și începutul lui mai ajută mult la coacere. În 2025, de exemplu, nopțile mai reci din aprilie au ținut plantele pe loc, dar căpșunile de seră au compensat temporar lipsa celor din câmp.

Cele mai mari culturi de căpșuni sunt în vestul și sud-vestul țării, în județe precum Satu Mare, Bihor. Aici sunt multe gospodării și ferme care cultivă căpșuni pe suprafețe mari. De pe la mijlocul lunii mai, acești fermieri încep să vândă legături de căpșuni proaspete. Producția pe hectar e destul de mare – între 20 și 25 de tone – așa că mulți dintre ei reușesc să câștige bine din această cultură.

Cum recunoști căpșunile românești autentice

Căpșunile românești adevărate se deosebesc ușor de cele aduse din alte țări, dacă știi la ce să te uiți. Sunt câteva semne clare după care le poți recunoaște, fie că le iei din piață sau din magazin, scrie Agrobiznes.ro.

Culoarea și forma

O căpșună coaptă bine trebuie să fie roșie uniform, fără pete verzi sau albicioase în vârf. Dacă vezi zone verzi, înseamnă că a fost culeasă prea devreme și nu a apucat să prindă gust. Coaja trebuie să fie lucioasă, fermă și netedă, nu moale sau udă, asta ar însemna că deja s-a stricat. Specialiștii spun că fructele de calitate se cunosc după culoare, formă și cât sunt de tari. Așa că, dacă vrei căpșuni bune, alege-le pe cele tari, fără lovituri și cât mai egale ca mărime.

Fructele mai mici sunt adesea mai gustoase

Chiar dacă cele uriașe par mai atrăgătoare, nu te lăsa păcălit. Căpșunile foarte mari, rotunde și lucioase sunt adesea crescute cu tratamente speciale ca să arate bine, dar au mai multă apă și mai puțină aromă. De obicei, cele românești sunt mai mici și mai puțin perfecte ca formă, dar cu un gust intens. Alege căpșuni de dimensiuni mici sau medii, cu semințele bine marcate și coajă sănătoasă, acestea sunt cele mai dulci și naturale.

Codița și frunzele spun dacă sunt proaspete

Uită-te la frunzele și codița căpșunii. Dacă sunt verzi și par abia culese, e semn că fructele sunt proaspete. Dacă sunt ofilite sau gălbui, probabil au fost culese de câteva zile bune. Căpșunile românești, vândute în piețele locale, vin adesea cu tot cu frunze, în legături, direct din câmp. Dacă vezi că fructul e prins bine de codiță și nu e rupt, înseamnă că a fost cules manual, cu grijă.

Eticheta

Dacă ești într-un supermarket, caută mențiunea „Produs românesc” pe ambalaj, este obligatorie, conform legii. Cele autentice vin adesea cu etichete care spun clar de la ce fermă provin. În piețe, întreabă pur și simplu de unde vin căpșunile, cei care le cultivă local îți vor spune imediat. De regulă, le vând fermieri sau oameni din sate apropiate, iar asta se simte și la gust.

Diferențe între soiurile de căpșuni

Căpșunile nu sunt toate la fel. Există zeci de soiuri, iar fiecare vine cu propriile trăsături: unele sunt mai dulci, altele mai tari, unele rezistă mai bine la transport, altele sunt perfecte pentru dulcețuri, conform Torok.ro. În piețele din România găsim atât soiuri românești, cât și din străinătate, în funcție de alegerile făcute de fermieri sau de ce preferă cumpărătorii.

Soiuri de vară

Cele mai multe căpșuni românești vin din soiuri care fac o singură recoltă pe an, în lunile mai și iunie. Sunt așa-numitele „iunatice”. Exemple des întâlnite sunt Elsanta, Senga Sengana, Premial, Magic, Florence sau Talisman. Acestea se plantează în toamnă sau primăvară, iar fructele apar o dată, într-un interval scurt, dar bogat. Potrivit unui studiu, că soiurile Premial și Magic, ambele românești, sunt cele mai folosite la noi, ocupând cam 70% din terenurile cultivate. Urmează apoi Senga Sengana, din Germania, și Elsanta, din Olanda. Dacă vezi în piață căpșuni mari, rotunde și cărnoase, cel mai probabil sunt din această categorie.

Soiuri care dau fructe toată vara

Există și soiuri care fac fructe de mai multe ori pe an, cu mici pauze între valuri. Se numesc soiuri „remontante” sau „day-neutral”. Nu sunt încă foarte răspândite în fermele mari din România, dar apar din ce în ce mai des, mai ales în grădini sau în sere. Dintre acestea, cele mai cunoscute sunt Albion, Portola, Idea sau Clery. Principalul lor avantaj? Dau căpșuni nu doar în mai-iunie, ci și vara și chiar în septembrie. Deși nu sunt la fel de parfumate ca soiurile de vară, au fructe mari și rezistente.

Ce soiuri sunt mai aromate

Soiurile românești precum Premial, Magic, Dana sau Regina sunt apreciate pentru gustul dulce-acrișor și mirosul puternic. Fructele sunt ceva mai mici, dar cu aromă intensă. Elsanta, care vine din Olanda, e cel mai popular soi din Europa și se regăsește des și în România. E ales pentru că are fructe tari, care nu se strică ușor și arată bine. În schimb, Senga Sengana, un soi german, dă fructe mai moi, dar cu un gust excelent. Tot din afară vin și soiuri precum Albion, care face fructe roșii aprinse chiar și toamna. În ultimii ani, cercetătorii români au scos pe piață și alte soiuri interesante, precum Real, Mira sau Alba, în timp ce străinii au adus Clery sau Portola, toate testate pentru gust și rezistență.

La ce se folosesc

Nu toate soiurile sunt la fel de bune pentru toate scopurile. Unele sunt perfecte de mâncat proaspete – sunt dulci, moi și parfumate. Altele sunt mai bune pentru gemuri sau sucuri, fiind mai tari și rezistând bine la fierbere. Soiurile românești timpurii, cum ar fi Premial sau Magic, au de obicei fructe mai dulci, potrivite pentru consum imediat.

Cele care apar mai târziu, ca Elsanta, sunt mai echilibrate ca gust, dar pot fi bune și la transport sau procesare. Chiar dacă în piață nu e ușor să recunoști soiul doar după aspect, cele mai bune căpșuni sunt întotdeauna cele care au un gust dulce, puțin acrișor și o textură fermă, dar suculentă.

Rețete delicioase cu căpșuni proaspete: idei simple, gustoase și ușor de făcut acasă

Căpșunile nu sunt doar gustoase, ci și foarte ușor de folosit în rețete. Bogate în vitamina C și antioxidanți, ele dau savoare oricărui preparat. Le poți mânca crude, în deserturi sau salate, ori le poți transforma în ceva dulce și de păstrat. Iată câteva rețete:

Smoothie cu căpșuni

Ai nevoie doar de câteva ovăz, conform Rețeteculinare.ro.

Salată cu căpșuni și brânză: o combinație surprinzător de bună

Taie câteva căpșuni felii subțiri și pune-le într-un bol cu frunze de piper. Este o rețetă ușoară, rapidă, dar cu un gust complex și echilibrat, dulceața fructelor, săratul brânzei și aciditatea dressingului se completează perfect.

Clafoutis cu căpșuni: un desert fin, din doar câteva ingrediente

Clafoutis este un desert franțuzesc ușor de făcut. Pui căpșuni tăiate într-un vas uns cu unt. Amesteci 3 ouă cu 200 ml lapte, 100 g făină și opțional puțin zahăr sau vanilie. Torni compoziția peste fructe și dai la cuptor la 180°C, cam 25–30 de minute, până se rumenește. După coacere, presari puțin zahăr pudră. Este pufos, aromat și foarte simplu, căpșunile se înmoaie ușor și dau tot gustul cremei fine.

Dulceață de căpșuni

Pentru o dulceață clasică, ai nevoie de 1 kg de căpșuni coapte, curățate și tăiate. Le pui într-o cratiță împreună cu 600–700 g zahăr și sucul de la o jumătate de lămâie. Lași să fiarbă la foc mic 15–20 de minute, amestecând din când în când. Când fructele devin translucide și siropul se leagă, oprești focul și torni dulceață de căpșuni fără zahăr pentru varianta cu mai puține calorii.