Descoperire uimitoare într-un mormânt antic din China, vechi de peste 2000 de ani. ”Prințesa roșie”, dinți pictați cu cinabru

Cinabrul este un mineral roșu aprins compus din mercur și sulf.

Deși a fost folosit, cel puțin din mileniul IX î.Hr., în ceremonii religioase, artă, pictură corporală și scriere, este pentru prima dată când a fost găsit pe dinți umani, potrivit unui studiu publicat pe 24 februarie în revista Archaeological and Anthropological Sciences și citat de Live Science.

"Acesta este primul și singurul caz cunoscut de cinabru folosit pentru colorarea dinților în antichitate și în întreaga lume", a declarat autorul principal al studiului, Qian Wang, profesor de științe biomedicale la Colegiul de Stomatologie al Universității Texas A&M.

Arheologii au găsit rămășițele neobișnuite în timp ce excavau un cimitir din orașul Turpan, în regiunea Xinjiang din nord-vestul Chinei.

Pe baza obiectelor culturale găsite în diferite morminte, arheologii au concluzionat că persoanele decedate erau oameni Gushi, care au urmat cultura Subeixi. Cultura Subeixi, o cultură pastorală în care femeile călăreau cai folosind șei, a înflorit în bazinul Turpan acum aproape 3 000 de ani.

Cimitirul se afla pe traseul principal al Drumului Mătăsii.

Situl a fost datat cu 2 200 - 2 050 de ani în urmă prin radiocarbon, ceea ce îl plasează în perioada în care Drumul Mătăsii era activ cu comerțul de bunuri prețioase, inclusiv cinabru.

Unul dintre mormintele din cimitir conținea rămășițele a patru indivizi, inclusiv un tânăr. Cu toate acestea, un schelet de adult din mormânt a ieșit în evidență deoarece dinții săi aveau urme de pigment roșu.

O analiză anatomică a arătat că acest individ era femeie și murise între 20 și 25 de ani. Intrigați, cercetătorii au răzuit o mostră de pigment roșu și au studiat-o cu ajutorul a trei metode diferite de spectroscopie, care pot dezvălui compoziția substanțelor chimice dintr-o mostră.

Analiza a arătat că pigmentul era cinabru, care fusese amestecat cu o proteină animală, probabil gălbenuș de ou sau albuș de ou, astfel încât să poată fi pictat pe dinții femeii.

Echipa a poreclit-o pe femeie "Prințesa roșie a Drumului Mătăsii", după "Regina roșie", o aristocrată mayașă din Mexicul secolului al VII-lea, al cărei cadavru a fost găsit acoperit cu pudră de cinabru într-un sarcofag de calcar.

Prințesa roșie de pe Drumul Mătăsii

Dinții ”Prințesei Roșii” sunt o anomalie, deoarece regiunea Xinjiang nu este o sursă de cinabru.

Cu toate acestea, acesta a fost extras și comercializat de-a lungul Drumului Mătăsii în antichitate, au remarcat cercetătorii. China și Europa au fost cele mai importante două zone producătoare de cinabru de-a lungul acestei rute comerciale.

Prin urmare, este posibil ca cinabrul din cimitirul Turpan să provină din Europa, din Asia de Vest sau din alte zone din China, cum ar fi sud-vestul, care a fost istoric exploatat pentru cinabru.

Deși nu se știe de ce dinții femeii au fost pictați în roșu, Wang a spus că ar putea fi "legat de îmbunătățiri cosmetice, statut social sau șamanism, sau un fel de combinație".

Alte mumii cu picturi faciale și tatuaje au fost găsite în regiune și chiar în cimitirul recent excavat, a menționat el. Așadar, este posibil ca Prințesa Roșie să fi avut picturi faciale sau tatuaje, coafuri distincte, îmbrăcăminte pentru cap și costume care să se potrivească cu dinții ei roșii, a spus Wang.

Coautorul studiului, Li Sun, profesor de geologie la Collin College din Texas, a subliniat natura periculoasă a aplicării cinabrului.

Ea a subliniat că, în timpul întregului proces, de la prepararea pigmentului roșu până la aplicarea acestuia (probabil de mai multe ori) în interiorul gurii, femeia cu dinți roșii și ajutoarele sale ar fi putut inhala particule fine de cinabru sau vapori de mercur. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, inhalarea acestor substanțe este asociată cu efecte neurologice nocive, cum ar fi dureri de cap, insomnie, tremurături și disfuncții cognitive și motorii.

În mod surprinzător, Wang și echipa sa nu au găsit nicio dovadă de otrăvire cu mercur în oasele ei, chiar dacă există dovezi circumstanțiale că acesta a fost aplicat în mod repetat în timpul vieții ei.

"Nu au fost detectate urme de mercur în mandibula, coastele și femurul ei", a spus Wang. "Poate că nu a fost [pe dinții ei] suficient de mult timp pentru a permite toxinei să se concentreze la un nivel detectabil".