Superstiții de Sfinții Împărați Constantin și Elena. Ce nu e bine să faci pe 21 mai

Aceasta este o sărbătoare importantă pentru credincioși, fiind numiți „întocmai cu Apostolii” datorită rolului lor în răspândirea creștinismului. În România, Sfinții Constantin și Elena sunt printre cei mai venerați sfinți.

tradiții, obiceiuri și ce superstiții sunt de Sfinții Constantin și Elena. Ce e bine și ce nu este bine să faci în această zi.

Superstiții și obiceiuri de Sfinții Împărați Constantin și Elena

Tradițiile de 21 mai sunt strâns legate de momentul când începe vara și de viața din sat. În calendarul tradițional, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena e cunoscută ca „ziua păsărilor de pădure”, numită și „Constantin Graur" sau „Constantinul Puilor". Potrivit credințelor, de acum înainte păsările își învață puii să zboare, de aici și porecla.

În multe părți din mediul rural, ziua e marcată de ritualuri pentru protecție și belșug. De pildă, țăranii nu ară sau seamănă de 21 mai, pentru că se crede că munca aduce pagube: tradițiile spun că porumbul, ovăzul și meiul semănate după această dată se usucă. Tot legat de muncile câmpului, se zice că de Sfântul Constantin și Elena „nu trebuie tăiat porumb la vaci” (să nu li se dea fân) ca să nu fie bolnave, și că e ultima zi când mai pot planta grâu sau porumb, că altfel recolta va fi mai slabă.

Viticultorii respectă cu sfințenie ziua „Constantin Graur". Ei nu lucrează în vie pe 21 mai, ca să nu le strice graurii strugurii încă mici. În aceste zile se spune că graurii coboară din pădure și atacă corniații (mlădițele), așa că cei care nu lucrează și-ar proteja viile, scrie Basilica.ro.

În tradițiile păstorilor, 21 mai e și ziua când păstorii din târguri și cătune decid cine o să fie baciul anului și cum o să fie împărțite stânele pe pășuni. E o zi când comunitatea rurală își împarte sarcinile.

Ca să alunge spiritele rele și să aducă binecuvântare în case, femeile fac ritualuri de curățare: tămâiază casa și stropesc cu apă sfințită în fiecare cameră. De asemenea, oamenii au obiceiul să aprindă un foc mare în curte sau în fața casei. În jurul acestui foc se strânge familia și câteodată trec și oile prin flăcări, gesturi care protejează de boli și de forțe rele stânele și animalele pe timp de vară. Focul aprins de Sfinții Constantin și Elena e un simbol de protecție și purificare, menit să ferească de probleme și să aducă noroc casei.

În multe colțuri ale țării, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena marchează începutul verii în calendar ortodox. De aceea obiceiurile din 21 mai se concentrează pe ultimele lucrări de primăvară și primele culegeri. În sat, tradițiile vechi își păstrează locul: se culeg flori de câmp și de pădure considerate sacre (mărarul încă de pe 13 mai, bujori, etc.).

Ce e interzis să faci pe 21 mai

Ziua Sfinților Constantin și Elena vine cu multe interdicții populare, considerate lucruri care aduc ghinion dacă le faci. Iată câteva dintre cele mai cunoscute:

Nu lucra la câmp. Nu ai voie să sapi, să ari, să plivești sau să semeni după 21 mai. Se spune că dacă lucrezi cu sapa după această dată riști să-ți usuci recoltele și să atragi păsări dăunătoare pentru cerealele din câmp. Din această cauză, țăranii nu prea mai seamănă porumb, ovăz sau mei după sărbătoare, gândindu-se că tot ce se plantează în această perioadă se va usca, conform Traditiisisuperstitii.ro.

Nu spăla haine şi nu fă treburi grele în casă. Nu e bine să speli rufe, să calci sau să te chinui cu alte munci prin casă. Se crede că dacă începi treburi grele sau proiecte noi în această zi, nu-ți va merge bine. De aceea, spălatul hainelor și activitățile obositoare (stropit prin curte, plivit, etc.) sunt văzute ca un păcat al zilei.

Nu lucra în vie. Cei care au vii nu se ating de ele de Sfântul Constantin și Elena, fiindu-le frică de faptul că graurii or să le strice strugurașii deja formați. Orice muncă în vița de vie e văzută ca o provocare pentru păsări, care ar putea distruge recolta.

Nu te certa, nu spune vorbe urâte. E de rău augur să te cerți, să jignești sau să ai discuții aprinse în această zi. Se spune că cei care se ceartă sau aruncă vorbe rele pe 21 mai își atrag nenorocirea asupra lor și a familiei. În schimb, dacă păstrezi pacea, binecuvântarea Sfinților Constantin și Elena rămâne în casă.

Ce e bine să faci de Sfinții Constantin și Elena

Pe 21 mai, mulți români respectă obiceiuri despre care se spune că aduc noroc, protecție și bucurii în familie. Iată ce poți face în această zi specială:

• Adu bujori în casă. Bujorii sunt florile care se oferă de obicei de Sfinții Constantin și Elena. Se spune că aduc fericire și liniște în familie. Mulți pictori îi arată pe sfinți alături de flori și cruce, ca semn al credinței și curățeniei.
• Mergi la biserică și du ceva de suflet. Este bine să mergi la slujbă și să duci flori, lumânări sau dulciuri făcute în casă, cum ar fi colivă. Aceste daruri arată respectul și mulțumirea pentru cei doi sfinți. Se crede că cine merge la biserică de această sărbătoare primește binecuvântare.
• Aprinde un foc în curte sau în fața casei. În satele din România, oamenii obișnuiesc să facă un foc mare, care simbolizează curățenia și lumina. Se spune că focul alungă răul și aduce pace în familie. E un moment în care toți din casă se pot aduna și petrece timp împreună.
• Fă un gest frumos pentru cineva sărac. De ziua asta, e bine să ajuți pe cineva care are nevoie – să dai de mâncare, să oferi un ban sau o vorbă bună. Se spune că așa atragi ajutor divin și noroc în casă. Împărăteasa Elena era cunoscută pentru bunătatea ei față de oamenii sărmani.

Cine au fost sfinții împărați Constantin și Elena

Pe sfinții împărați Constantin și Elena îi vedem adesea împreună în icoane ținând crucea pe care se spune că Sfânta Elena a găsit-o la Ierusalim. Constantin (cel din stânga) și mama sa, Elena (cea din dreapta), ne arată în icoane simbolul creștinătății.

Constantin cel Mare (care a trăit între 272 și 337) a fost un împărat roman foarte important, cunoscut mai ales pentru că a fost primul mare protector al creștinilor. Se spune că, înainte de o bătălie importantă, cea de la Podul Milvius (în 312), Constantin a avut o viziune uimitoare: pe cer a apărut o cruce luminoasă, însoțită de cuvintele „Prin acest semn vei învinge”. Impresionat de această vedenie, Constantin a ordonat ca soldații săi să poarte crucea creștină pe steaguri, și astfel a câștigat bătălia împotriva lui Maxențiu, conform Basilica.ro.

La scurt timp după aceea, în anul 313, Constantin a dat un decret foarte important, numit Edictul de la Milano. Acest edict a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor și a oferit libertate religioasă în tot Imperiul Roman. Datorită lui Constantin, credința creștină a început să se răspândească și să devină mai puternică. El a continuat să ajute Biserica prin construirea unor biserici mari, numite basilici, și prin mutarea capitalei imperiului la Bizanț, un oraș care a fost apoi numit Constantinopol și pe care l-a înfrumusețat cu multe biserici. Tot el a convocat primul Conciliu Ecumenic de la Niceea, în anul 325, unde s-a stabilit clar învățătura ortodoxă despre cum Hristos s-a făcut om.

Mama sa, împărăteasa Elena (care a trăit aproximativ între 248 și 330), este considerată una dintre cele mai pioase sfinte creștine. Ea l-a influențat mult pe Constantin să se apropie de creștinism și l-a sprijinit în tot ceea ce a făcut pentru această credință. În anul 326, când era deja în vârstă, Elena a făcut un pelerinaj la Ierusalim, căutând locurile și obiectele sfinte. Acolo, conform tradiției, a descoperit locul unde a fost răstignit Iisus Hristos, Golgota, și lemnul Sfintei Cruci.

Cu generozitatea unui împărat, Elena a construit Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, Biserica Nașterii Domnului din Betleem, un lăcaș sfânt în Nazaret și multe alte biserici și mănăstiri în Țara Sfântă. Pentru grija pe care a arătat-o credincioșilor și pentru ajutorul ei în răspândirea credinței, Elena a fost recunoscută ca sfântă. Toate aceste fapte minunate i-au făcut pe Constantin și Elena vrednici să fie numiți „Sfinți Împărați întocmai cu Apostolii”.