„Istoria comunismului din România”, materie obligatorie în școli. Istoric: Contează foarte mult cum și vor arăta manualele
Elevii de clasa a 12-a şi a 13-a seral vor avea de anul viitor o nouă materie obligatorie - „Istoria comunismului din România''.
Anunțul a fost făcut luni de ministrul Educației, Ligia Deca, la 35 de ani de la începutul Revoluției din 1989.
Pentru foarte mulți elevi perioada comunismului se rezumă la ce au auzit în casă de la părinţi şi bunici.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
Băiat: "Toate persoanele care voiau să spună ceva fie ajungeau în închisoare fie plăteau cu viaţa, dacă spuneau ceva foarte urât de domnul Ceauşescu. Lumina era în anumite intervale orare, că nu puteai să faci aproape orice, că era coada pentru lapte, ciocolată şi diferite chestii, asta din ce mi-a povestit mama".
De anul viitor însă "Istoria comunismului din România" va fi materie obligatorie în anii terminali de liceu.
Ligia Deca, Ministrul Educaţiei: "Vor fi abordate subiecte care vizează atât represiunea şi formele de rezistenţă, cât şi viaţa cotidiană. Această materie nu e un simplu curs despre trecut. Nu va fi o judecată, a unora sau a altora. Va explica elevilor cele petrecute invitându-i la o reflecţie critică".
Cosmin Popa, Istoric: "Contează foarte mult cum vor arăta manualele, contează cine şi cum va preda. Cred că e foarte importantă experiența directă, ca aceşti copii să vadă locurile, să cunoască oamenii, să înveţe să lucreze direct cu surse, fie că este vorba de documente, artefacte şi cred că este important că accentul să fie pus pe realităţile comunismului, nu pe structura instituțională, nu pe funcţionarea teoretică a partidului, ci pe realitatea de zi cu zi a comunismului".
Materia este structurată în 13 capitole, organizate cronologic și tematic, atingând subiecte precum instituţii de stat şi de partid, relaţii internaţionale, politici represive, structuri sociale şi politici în domeniul educaţiei, sănătăţii şi culturii.
