Ce se întâmplă în corpul tău dacă iei antibiotice la o răceală banală. Explicația unui biolog
Antibioticele luate într-o viroză nu lasă organismul să lupte cu virusurile. Astfel că viroza tine mai mult.
Antibioticul luat într-o viroză respiratorie, adică într-o infecție cu virusuri, înseamnă să împiedicaţi organismul să lupte împotriva acestora. Antibioticele distrug doar bacteriile. Antibioticele NU acționează asupra celulelor infectate cu virusuri.
Un virus respirator nu trăiește. Ca să devină infecțios, trebuie să ajungă în celulele noastre. Le parazitează. Și le determină să devină celule producătoare de alte virusuri. Acum apar simptomele. Acest proces complicat se întâmplă și într-o banală viroză. Antibioticul nu atacă virusurile.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
Viroza durează mai mult, cu simptome mai severe, dacă luăm, fără sens, antibiotice de la început. Dar antibioticul, care atacă doar bacteriile, și nu virusurile, luat la orice viroză banală este formula sigură să ajungem la rezistență la antibiotice.
Ce înseamnă? Ne explică expertul imunolog Carmen Chifiriuc:
Prof. univ. dr Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: „Nu numai că nu va elimina procesul infecţios, dar va stimula bacteria, care este rezistentă, să se multiplice. Deci ce nu te omoară, te face mai puternic. Infecţia respectivă va fi mult mai puternică și cu tendință de cronicizare.”
Ne uităm și la bacteriile bune din intestin, care fac parte din apărarea imunitară. Și vedem un efect și mai grav al antibioticelor luate fără sens.
Bacteriile rezistente la antibiotice, odată ajunse în intestin, duc informația mai departe - la toateE bacteriile bune, pe care le conținem și fără de care nu putem trăi. Se întâmplă acest fenomen pentru că, asemenea oricăror organisme vii, bacteriile comunică... chimic.
Din cauza acestei comunicări, riscul este ca, în intestin, să apară o specie rezistentă la antibiotice. Aceasta înseamnă apărare slabă și foarte slabă în fața tuturor infecțiilor.
Prof. univ. dr Carmen Chifiriuc, Facultatea de Biologie: „Este una din cele mai mari amenințări, nu doar de sănătate publică, ci una dintre cele mai mari amenințări globale!”
Bacteria este o celulă vie. Antibioticele o distrug. Dacă însă rezistă atacului repetat al antibioticelor și va deveni rezistentă, nu avem cu ce să luptăm împotriva unei infecții banale. Aceasta este principala problemă de sănătate la nivel mondial.
