Ce țări îl sprijină pe Klaus Iohannis, până acum, în cursa pentru șefia NATO. Situația din Ucraina este foarte importantă

Cel mai puternic susținător al său pare a fi, în acest moment, chiar cea de-a doua cea mai mare armată a Alianței Nord Atlantice, Turcia, scrie Deutsche Welle, care citează ”surse demne de încredere”.

De asemenea, România poate fi sigură de susținerea Ungariei, care a fost prima ce a anunțat public că nu îl vrea pe olandezul Mark Rutte la șefia NATO, dar și de cea a Bulgariei, care este blocată de ani de zile de Olanda pentru accederea în Schengen.

Klaus Iohannis va trebui să îi convingă pe liderii Alianței că este potrivit pentru funcția de secretar general. Deocamdată, premierul olandez Mark Rutte este considerat favorit, fiind sprijinit de SUA, Franța, Germania și Olanda.

Decizia finală se ia după consultări diplomatice, prin consens.

Corespondentul PRO TV Cosmin Stan i-a întrebat pe reprezentanții în România ai unor țări membre NATO care este poziția lor față de candidatura lui Klaus Iohannis.

Iată, mai jos, răspunsurile oficiale. 

Germania:

Purtătorul de cuvânt al cancelarului german Olaf Scholz, Steffen Hebestreit, a fost întrebat într-o conferință de presă dacă Germania și-a schimbat poziția față de susținerea lui Mark Rutte la conducerea NATO.

Răspunsul a fost ... negativ.

Jurnalist: ”Domnule Hebestreit, am o întrebare cu privire la succesiunea secretarului general al NATO, domnul Stoltenberg. Până acum, guvernul german l-a susținut pe domnul Rutte din Olanda. Ungaria a anunțat acum că nu va face acest lucru. Ieri, președintele român Iohannis și-a anunțat candidatura. Care este acum poziția guvernului german?”

Steffen Hebestreit: ”La fel ca guvernele Marii Britanii, Franței și SUA, guvernul german și-a declarat sprijinul pentru Mark Rutte. Aceasta este poziția pe care o adoptăm în această chestiune.”

Estonia:

"Estonia a subliniat în repetate rânduri că este în interesul nostru ca următorul Secretar General al NATO să fie convingător în înțelegerea semnificației agresiunii împotriva Ucrainei și, prin urmare, a necesității de a sprijini Ucraina, în înțelegerea amenințării din partea Rusiei și în înțelegerea importanței cheltuielilor pentru apărare. În același timp, am subliniat problema sub-reprezentării pe pozițiile de conducere ale NATO a țărilor care s-au alăturat după sfârșitul Războiului Rece."

În același timp, reprezentanții guvernului estonian au precizat pentru Știrile PRO TV că ”premierul estonian Kaja Kallas a declarat că ar lua în calcul poziția de secretar general al NATO, dar este foarte puțin probabil ca o astfel de propunere să fie făcută. Până acum nu a fost făcută o asmenea propunere și deci Kaja Kallas se concentrează pe atribuțiunile sale de prim-ministru.”

Letonia:

Într-un răspuns pentru Știrile PRO TV, reprezentanții guvernului leton au transmis că Letonia se abține de la orice comentariu, deocamdată.

Portugalia:

De asemenea, prin vocea ambasadorului de la București, Excelența Sa dl. Paulo Cunha Alves, Portugalia precizează faptul ca acest subiect este încă în evaluarea autorităților de la Lisabona.

Spania:

Ambasada Spaniei la București:

”Până ieri, după cum știti, a existat un singur candidat pentru postul de SGNATO, astfel încât, în principiu, părea să aibă sprijinul unui număr mare de țări, inclusiv Spania. Ambasada nu are informații despre o posibilă schimbare de opinie din momentul în care candidatura domnului Iohannis a fost oficializată. Evident, acesta este un test al unității necesare cerute de circumstanțele actuale. Momentan nu putem face mai multe comentarii pe marginea acestui subiect, dar vă rugăm sa reveniți pe viitor pentru a stabili un dialog.”

Klaus Iohannis ar putea să conteze și pe susținerea tuturor celorlalte țări ex-sovietice membre NATO, semnatare a Pactului de la Varșovia, este de părere Deutsche Welle, potrivit căreia România are deja o echipă la Washington, care lucrează deja la acest proiect.