Hobby-ul prin care unii români ajung să primească mii de euro de la stat. Ce echipament este necesar pentru început
În România, căutătorii de comori ajung să facă mici averi dacă sunt perseverenţi şi au un strop de noroc. Statul plăteşte aproape jumătate din valoarea descoperirilor, iar unii câştigă în acest fel mii de euro.
De altfel, numărul detectoarelor în la poliţie, aşa cum cere legea, a crescut în ultimii ani. Căutătorii n-au voie să opereze în siturile arheologice şi sunt obligaţi să predea obiectele valoroase găsite.
Un sunet l-a făcut mai bogat pe Gabriel Betej. Aproape de satul lui, Prigoria, din Gorj, căutătorul de comori a găsit șapte brățări tracice, din aur, vechi de peste 3 mii de ani. Specialiștii de la Muzeul Judetețean le-au estimat la 30 de mii de euro și i-au plătit 40 la sută din valoarea lor - recompensă pentru că le-a scos la lumină.
Gabriel Betej, căutător de comori: „Nu facem hobby-ul ăsta pentru bani, dar pot să spun acum, după ce am primit recompensa pentru brățări, că și-a scos banii.”
Recent, Gabriel Betej a găsit și o mască veche de câteva sute de ani, extrem de rară în Europa. Piesa este încă analizată de specialiști.
Tot în Gorj, alți doi pasionați care s-au documentat din cărți de istorie despre vechile civilizații care au trăit în zonă, au găsit, la propriu, o comoară - cu 1.300 de denari romani.
Dumitru Hortopan, director Muzeul Județean Gorj: „Urmează ca încă 3 depozite monetare să fie recompensate prin descoperitorii lor cu sume cuprinse între 12.000 și 178.000 de lei.”
Banii oferiți drept recompensă nu vin însă ușor. De cele mai multe ori, „comorile” găsite se dovedesc fără valoare. Ca să ajungă să găsească un tezaur, căutătorii de comori investesc cel puțin o mie de euro într-un detector de metale. Mai au nevoie și de o mașină bună de teren.
În palmaresul descoperilor lui Preda Bailaban din Bihor sunt deocamdată doar trei topoare din eneolitic, altele din epoca bronzului, câtiva dinari imperiali romani din argint și un inel din aur, vechi de peste un mileniu.
Preda Balaiban, căutător de comori: „Poate să devină profitabilă, pentru cei care au norocul să găsească obiecte de patrimoniu. Am avut colegi care au avut norocul să găsească tezaure.”
În România, căutătorii de comori sunt obligați de lege să își declare la Poliție dectorul de metale. Statisticle arată că numărul lor este în creștere. Doar în Timiș - de pildă - sunt inregistrați 150, de trei ori mai mulți ca acum 4 ani. Cifrele nu îi înclud pe căutătorii care acționează pe piața neagră.
Victor Bunoiu, arheolog la Direcţia pentru Cultură Timiş: „Trebuie să ne gândim la o piață neagră în valorificarea acestor bunuri de patrimoniu.”
Căutătorii de comori nu au voie să intre în situri arheologice. Cei care fac asta riscă până la 5 ani de închisoare.
.webp)
