O altă clădire emblematică din București intră în renovare. Hanul Solacolu va fi reabilitat complet și devine centru cultural
O clădire emblematică a vechiului București Hanul Solacolu intră, în sfârșit, în reabilitare. Clădirea e pe cale să se prăbuşească după decenii în care s-a degradat zi de zi şi a ajuns adăpost al oamenilor străzii şi un adevărat pericol pentru trecători.
Șantierul va începe de lună viitoare, iar imobilul istoric va deveni ca și Hanul Gabroveni sau casa Miței Biciclista centru cultural.
Nimeni nu s-a ocupat de reabilitarea uneia dintre cele mai importante clădiri din vechiul București.
Hanul Solacolu a trecut testul timpului, însă după ce a suferit de pe urma războaielor, incendiilor şi a cutremurelor timp de un veac şi jumătate, din clădire nu au mai rămas decât pereţii.
Printre gunoaie, cărămizi căzute și bucăți de tencuială desprinse de pe zidurile crăpate, fără acoperiș și fără geamuri la ferestre, clădirea rezista, cu greu, de peste 160 de ani.
Hanul Solacolu a fost construit de o familie înstărită venită din Bulgăria. La parter aveau ateliere meşteşugarii evrei, iar clădirea i-a ascuns pe liderii revoluţiei bulgăre. Tot aici a fost prima fabrică de paşte făinoase din regat. În 1947 clădirea a fost naţionalizată iar în timpul comunismului camerele sale au fost închiriate. După revoluție a ajuns să fie locuită de oamenii străzii.
Matei Sumbasacu: ”Vorbim evident de o clădire foarte şubrezita şi care ar putea prezenta un pericol de colaps, de altfel aşa cum se vede şi cu ochiul liber. Nu putem să lăsăm astfel de clădiri care pot afecta prin prăbuşirea lor oamenii care utilizează această stradă”.
O stradă extrem de aglomerată, de altfel, Calea Moșilor: pe acea porțiune, tramvaiele trec foarte aproape de clădire.
Hanul Solacolu a fost retrocedat moștenitorilor, în 2003, după 15 de ani de luptă în instanță cu Primăria Capitalei. În acest timp, aici au stat ilegal zeci de familii. Descinderile poliției erau la ordinea zilei. În 2010 a rămas fără acoperiș și în final, în 2022 a fost preluată de primărie, pentru reabilitare.
Nici atunci nu au început lucrările. Municipalitatea a fost blocată de autorizaţii, documentaţii şi aprobări care s-au întins pe aproape 3 ani. Abia acum șantierul poate începe.
Răzvan Munteanu, AMCCRS: ”A fost un proces extrem de elaborios pentru a avea o documentaţie completă e responsabilitatea noastră a munciipalitatii de a avea grijă de o bijeturie arhitecturală, care astăzi în niciun caz nu mai arată ca o bijuterie.
În prezent avem obţinută autorizaţia de construire. Toate formele istrative sunt parcurse principalele lucrări pe care le facem sunt de evacuare a molozului, pe întreaga suprafaţă din spatele faţadei au fost depoziitate în ultimii 20 de ani foarte multe tone de moloz, foarte multă vegetaţie a crescut acolo şi apoi sigur vorbim despre conservarea, fixarea faţadei principale şi a celor laterale”.
Perioada lucrărilor este estimată la 10-12 luni, iar valoarea proiectului este de 5 milioane de lei plus TVA - bani din bugetul primăriei.
În ceea ce priveşte destinaţia pe care o va avea bătrâna clădire, comunitatea bulgară din România, printr-o serie de ONG-uri, lupta ca hanul să fie un centru cultural, care să arate legătura dintre vechile comunităţi de bulgari şi romani.
.webp)
