România, reorganizată în 12 județe. Cum ar putea fi împărțită țara, conform unui proiect de lege

Un proiect de lege privind reorganizarea istrativă a României în 12 județe a fost depus miercuri, la Senat, de deputatul USR Tudor Benga.

Proiectul prevede stabilirea unei limite minime referitoare la numărul de locuitori într-o comună la 5.000 locuitori şi într-un oraş la 10.000 locuitori. Conform documentului, modificarea va avea ca efect reducerea numărului de unităţi istrativ-teritoriale, o reorganizare în unităţi teritoriale de dimensiuni mai mari fiind benefică pentru eliminarea inegalităţilor de dezvoltare şi distribuire a resurselor.

„În România există în prezent aproximativ 3.000 de comune, multe dintre acestea având o populaţie extrem de redusă - comuna cea mai mică din România este comuna Bătrâna din judeţul Hunedoara cu numai 88 de locuitori, conform datelor relevate de Recensământul populaţiei din 2022; alte comune înregistrează cateva sute de locuitori, aspect ce denotă o lipsă de preocupare constantă în ultimele decenii pentru organizarea optimă a teritoriului şi cheltuirea eficientă a resurselor publice pentru susţinerea unui aparat istrativ propriu”, se arată în expunerea de motive.

Pentru reorganizarea judeţelor proiectul propune împărţirea acestora în entităţi mai mari, grupate în funcţie de identităţi regionale istorice, fluxuri economice şi tendinţe migratorii ale populaţiei, conectivitate, precum şi prezenţa unor zone metropolitane dezvoltate, se mai arată în proiect.

Cum ar putea arăta cele 12 județe ale României: 

- Judeţul Crişana Maramureş include fostele judeţe Satu Mare, Maramureş şi Bihor;
- Judeţul Transilvania Nord Vest include fostele judeţe Sălaj, Bistriţa Năsăud, Cluj şi Mureş;
- Judeţul Transilvania Sud Vest include fostele judeţe Alba, Himedoara şi Sibiu;
- Judeţul Transilvania Sud Est include fostele judeţe Braşov, Covasna şi Harghita;
- Judeţul Banat include fostele judeţe Arad, Timiş şi Caraş Severin;
- Judeţul Bucovina Moldova Nord include fostele judeţe Suceava şi Botoşani;
- Judeţul Moldova Centru include fostele judeţe Iaşi, Neamţ, Vaslui şi Bacău;
- Judeţul Dunăre Carpaţi Curbură include fostele judeţe Vrancea, Buzău, Brăila şi Galaţi;
- Judeţul Oltenia include fostele judeţe Vâlcea, Goij, Mehedinţi, Dolj şi Olt;
- Judeţul Muntenia Nord include fostele judeţe Argeş, Dâmboviţa şi Prahova;
- Judeţul Muntenia Sud include fostele judeţe Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi Giurgiu, Teleorman, precum şi Municipiul Bucureşti;
- Judeţul Dobrogea include fostele judeţe Constanţa şi Tulcea.

 

„Alte schimbări preconizate în urma reorganizării teritoriale: Creşterea calităţii vieţii prin dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor publice; Creşterea capacităţii instituţionale de gestionare a proceselor de dezvoltare teritorială; Creşterea eficienţei şi eficacităţii utilizării resurselor bugetare”, mai scrie în expunerea de motive.

„Am introdus azi în circuitul legislativ un proiect de lege vizând reforma istrativ-teritorială, mai exact o viziune cuprinzând trei puncte centrale ale acestui subiect extrem de spinos: comasarea județelor, pragurile minime de populație ale comunelor și orașelor, și accesul la servicii publice în localitățile unde primăriile ar fi comasate”, a scris Tudor Benga într-o postare pe Facebook.

„Viziunea pe care o propun pleacă de la nevoia imperioasa de reduce fragmentarea istrativă a țării și implicit risipa bugetara aferentă, de a eficientiza absorbția fondurilor europene, și de a avea localități capabile să se autosustina și să livreze servicii publice de calitate cetățenilor fără a fi veșnic cu căciula în mână la ușa guvernului și șefilor de partid. Am propus o viziune de comasare județelor care să respecte identitățile tradiționale ale celor zece mari regiuni istorice ale țării, dar totodată și fluxurile umane, economice și logistice ale României de azi. Voi reveni mai în detaliu atât la logica pragurilor (5.000 la comune și 10.000 la orașe) cât și a comasării județelor (12 la număr) zilele următoare însă așa cum am spus-o de nenumărate ori consider că România nu își poate îndeplini potențialul de dezvoltare fără o reformă profundă a statului, iar cea istrativ-teritorială este una dintre cele mai importante”, a mai spus deputatul USR.