Cum ne ajută sistemul imunitar exercițiile fizice, în special cele de forță, să luptăm împotriva bacteriilor intestinale

Exercițiile de forță devin astfel de ajutor, așa cum sunt probioticele. Vedem cea mai spectaculoasă relație dintre mușchi și sistemul imunitar.

Vedem axa creier - intestin. Cel mai lung nerv din organism, nervul vag, trimite la creier informații din intestin. Prin neuro-transmițători. 90% dintre neuro-transmițători se secretă în colon. Spre exemplu, serotonina, care îi spune creierului că suntem bine.

Găsim și axa intestin - mușchi. Mușchii influențează bacteriile din intestin. Masa musculară sănătoasă e lipsită de grăsime. Se menține sănătoasă prin exerciții de forță. Ne explică medicul gastroenterolog, Roxana Voica.

Dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog: „Mișcarea de rezistență, adică ridicări de greutăți, care să ne facă sinteză de masă musculară, nu neapărat hipertrofie musculară, ci sinteză corectă de masă musculară, ne impactează în mod direct bacteriile.

Când faci contracție musculară, se descarcă substanțe, care se numesc miokine. Miokinele se duc la nivel intestinal și impactează această diversitate, face ca acel mediu al bacteriilor să fie bun și să apară o diversitate mai mare a bacteriilor”.

Datorită acestor miokine, mușchii devin astfel parte din sistemul imunitar. Ne explică membra Academiei Române, Carmen Chifiriuc.

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc, Universitatea din București: „Sunt implicate inclusiv în reglarea răspunsului imun. În reglarea citokinelor pro și anti-inflamatorii. Și activarea celulei musculare în sine ajută reglarea răspunsului imun”.

Studiile arată că la două luni după ce am început un program de sport în care ridicăm greutăți de 2-3 ori pe săptămână, găsim o diversitate uriașă a bacteriilor din intestin, și tocmai această diversitate face un mediu sănătos în colon, și împiedică astfel inflamația cronică.

Plante condimentare diferite puse în fiecare farfurie – și așa mărim diversitatea bacteriilor din intestin. Condimentele conțin fibre:

Dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog: „Ele sunt hrană pentru bacterii și metabolizate de aceste bacterii. Cu cât dăm mai multe fibre, mai diverse, din plante mai diverse, cu atât bacteriile vor fi mai diverse. Imaginați-vă o mini farmacie pe care o fac aceste bacterii, odată ce fermentează aceste fibre. Un ardei gras roșu, unul verde și unul galben o să facă lucruri diferite la nivel microbiomului”.

Pe lângă diversitatea vegetalelor din farfurie, alimentele fermentate – lactate, borș, murături în sare – vin cu bacterii vii, dar cu puține specii. Lactobacili și bifido-bacterii găsim preponderent. Aceleași pe care le luăm și din capsulele cu probiotice. Ce fac?

Dr. Roxana Voica, medic gastroenterolog: „Iaurtul nu este prin el însuși un probiotic excepțional în comparație cu kefirul. Ce face iaurtul? Acești produși de fermentație la nivelul intestinului optimizează mediul înconjurător, ca bacteriile pe care le avem deja să aibă un mediu bun și să se înmulțească cele bune”.

Colonul va rămâne astfel integru, iar eventualii microbi nu trec în circulația generală. Dacă ar fi permeabil, apare inflamația cronică. De la inflamație cronică încep toate bolile.