Cât ar fi fost nevoită să sacrifice BNR din rezerva valutară pentru a bloca prăbușirea leului
Cursul valutar pare că s-a stabilizat pentru moment. Euro este și marți puțin sub 5 lei și 10 bani. Însă, pentru a apăra leul, Banca Națională a plătit scump săptămâna trecută.
Analiștii unui grup bancar, estimează că în intervențiile sale, BNR a cheltuit 6 miliarde de euro, din rezerva de valută, pentru ca leul să nu se devalorizeze și mai tare.
Într-un raport privind economiile din Europa Centrală și de Est, analiștii ERSTE au pus România în lumina reflectoarelor și au vorbit despre evoluția leului de săptămâna trecută.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
În contextul instabilității politice și după demisia Guvernului, cursul valutar s-a dezechilibrat. Au fost ieșiri mari de valută, care au dus la slăbirea leului. În aceste momente Banca Națională a României a intervenit. Analiștii ERSTE au făcut o estimare și spun că BNR ar fi cheltuit în jur de 6 miliarde de euro, ceea ce ar însemna aproximativ 10% din rezerva totală de valută - cu alte cuvinte, a vândut euro și a cumpărat lei, pentru a crește cererea de lei, deci pentru a întări moneda națională și pentru a echilibra cursul valutar.
O dinamică ce a dus totuși euro până 5 lei și 12 bani, săptămâna trecută.
Apoi euro s-a stabilizat în jurul valorii de 5 lei și 10 bani. BNR confirmă intervențiile, nu și sumele cheltuite în apărarea leului.
Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR: „Am văzut discuția de faptul că BNR ar fi mimat intervenția. Este o stupiditate. Săptămâna trecută a fost o săptămână foarte agitată, cu ieșiri de capital semnificative, care au făcut la intervențiile Băncii Naționale să fie necesare. Nu putem face publice sumele pe care le utilizăm, tocmai pentru a nu ne arăta armele”.
Christian Năsulea, profesor de economie la Universitatea București: „Este foarte mult. Însă trebuie să spunem că nu ar fi prima oară când au existat intervenții de genul acesta. Avem de-a face cu o pierdere a încrederii, atât din partea românilor, nu doar din partea investitorilor străini, în potențialul leului de a-și menține valoarea pe termen mediu”.
Devalorizarea leului va duce la scumpiri ale unor produse și servicii.
Pentru moment, rata anuală a inflației a stagnat în aprilie la 4,9%, potrivit datelor de la Statistică. Cu toate acestea, unele prețuri au continuat să crească.
La capitolul alimente, cele mai mari scumpiri s-au văzut la fructe și legume proaspete, însă plătim mai mult și pentru ulei, carne, unt sau brânzeturi. Doar la zahăr și cartofi sunt ieftiniri.
Și serviciile au ținut în sus inflația, de exemplu, prețul biletelor pentru călătoriile cu trenul a crescut cu aproape 17 procente. Iar dintre mărfurile nealimentare, tariful energiei termice s-a majorat cu peste 13%. Tot aici, găsim prețuri mai mari pentru cărți, detergenți, si medicamente, în timp ce carburanții au înregistrat o ușoară scădere.
O inflație mai mare ar putea aduce și creșterea dobânzilor.
