Doi lideri ai opoziţiei din Georgia au fost încarceraţi, în timp ce protestele antiguvernamentale continuă

Liderii pro-Uniunea Europeană au sprijinit protestele faţă de îngheţarea negocierilor de aderare la UE decisă de guvern.

Manifestaţiile antiguvernamentale au continuat, vineri seara, pentru a noua zi consecutiv, fiind reprimate de forţele de ordine, relatează AFP şi Reuters.

Partidul de guvernământ Visul Georgian afirmă că demonstraţiile reprezintă o încercare de a organiza o revoluţie.

Nika Gvaramia, liderul celui mai mare partid de opoziţie din ţară, Coaliţia pentru Schimbare, a fost condamnat vineri la 12 zile de închisoare sub acuzaţia de huliganism şi neascultare a ordinelor poliţiei. Partidul său a anunţat miercuri că Gvaramia a fost reţinut violent şi pe nedrept de către poliţie.

O altă figură a opoziţiei, Aleko Elisaşvili, din partea partidului Georgia Puternică, a fost plasat în arest preventiv pentru două luni. Procurorii l-au acuzat de agresarea unui politician al partidului de guvernământ Visul Georgian, acuzaţie pe care acesta a negat-o. Presa georgiană a relatat că Elisaşvili a fost reţinut de asemenea miercuri seara şi transferat la spital din arestul preventiv, după ce a fost bătut în timpul arestării sale.

Alţi opt activişti ai opoziţiei reţinuţi în ultimele zile au fost acuzaţi vineri de infracţiuni legate de „violenţe în grup”, care sunt pasibile de pedepse cu închisoarea de până la nouă ani, potrivit presei locale.

A noua seară de proteste

Vineri seara, mii de manifestanţi georgieni pro-europeni s-au adunat pentru a noua zi consecutiv pentru a protesta faţă de decizia premierului de a suspenda negocierile de aderare la UE, înainte de a fi dispersaţi cu tunuri cu apă de către poliţie, care a folosit şi gaze lacrimogene.

Jandarmii au intervenit în faţa clădirii parlamentului, folosind tunuri cu apă şi efectuând arestări în timp ce mulţimea se retrăgea la câţiva metri de zonă. Ulterior, au fost utilizate şi gaze lacrimogene.

Odată cu arestarea mai multor figuri ale partidului de opoziţie, prim-ministrul Irakli Kobahidzé şi-a exprimat satisfacţia că Ministerul de Interne a „reuşit să neutralizeze protestatarii”.

Comisarul georgian pentru drepturile omului, Levan Ioseliani, a declarat însă din nou că poliţia nu a avut „niciun temei legal pentru a dispersa o demonstraţie paşnică”.

Aproximativ 300 de persoane au fost arestate de la începutul mişcării, potrivit cifrelor oficiale. Levan Iosseliani a acuzat poliţia de „tortură”.

Statele Unite şi Uniunea Europeană au denunţat această represiune, iar Washingtonul a ameninţat că va adopta noi sancţiuni. Vineri seara, miniştrii de externe ai Franţei, Germaniei şi Poloniei au condamnat „cu fermitate” „utilizarea disproporţionată a forţei împotriva manifestanţilor paşnici” din Georgia şi au denunţat „ţintirea opoziţiei şi a reprezentanţilor mass-media”.

Mulţimile au fost mai mici vineri decât în nopţile precedente, dar protestatarii insistă că mişcarea lor spontană, fără figuri sau structuri concrete, este departe de a se fi epuizat. Alte manifestaţii au avut loc în faţa sediului radioului public georgian - acuzat că este un instrument al propagandei guvernamentale -, a Ministerului Educaţiei şi a birourilor istraţiei turismului. Shalva Alaverdashvili, fondatorul federaţiei hoteliere din ţară, a declarat pentru AFP că suspendarea „neaşteptată şi inacceptabilă” a negocierilor de aderare la UE are consecinţe grave pentru sectorul turistic al ţării, care reprezintă 7% din PIB-ul naţional.

Mii de persoane s-au adunat vineri şi la Batumi, al doilea oraş ca mărime al ţării, situat pe coasta Mării Negre.

Criză politică gravă în Georgia

Georgia traversează o gravă criză politică de la alegerile parlamentare din 26 octombrie, câştigate de partidul de guvernământ Visul Georgian, dar denunţate ca fiind fraudate de adversarii săi.

Decizia ulterioară a guvernului lui Irakli Kobahidzé - acuzat de criticii săi de autoritarism pro-rus - de a suspenda negocierile privind aderarea la UE până în 2028 nu a făcut decât să agraveze tensiunile.

De atunci, mii de georgieni au ieşit în stradă în fiecare seară pentru demonstraţii, punctate de violenţe între protestatari înarmaţi cu artificii şi poliţia înarmată cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene.

Opoziţia acuză guvernul că încearcă să îngroape ambiţiile de integrare în UE, în ciuda faptului că acest obiectiv, susţinut de 80% din populaţie conform sondajelor de opinie, este înscris în Constituţie. De asemenea, autorităţile sunt acuzate că doresc să întoarcă ţara spre Rusia şi că încearcă să sperie populaţia invocând riscul de război ca în Ucraina, deşi 20% din teritoriul Georgiei se află sub controlul de facto al Moscovei de la invazia rusă din 2008.

La 14 decembrie, un colegiu de electori urmează să-l aleagă şi pe noul preşedinte al ţării, care va proveni din tabăra premierului, pentru a o înlocui din 29 decembrie pe prooccidentala Salome Zourabichvili, preşedinta foarte critică la adresa guvernului şi a Rusiei. Deşi prerogativele şefului de stat sunt limitate, Zourabichvili, fost diplomat z, s-a impus totuşi ca vocea demonstranţilor în cadrul instituţiilor georgiene. Aceasta a anunţat că refuză să părăsească funcţia până când guvernul nu va organiza noi alegeri legislative.