Premierul Francois Bayrou a denunţat „brutalitatea” lui Donald Trump şi a lăudat „onoarea” lui Volodimir Zelenski

Referindu-se la altercaţia de vineri din Biroul Oval, premierul a vorbit despre „o scenă uluitoare, marcată de brutalitate şi de dorinţa de a-l umili” pe preşedintele ucrainean. El a adăugat, în aplauzele deputaţilor, că preşedintele ucrainean „nu a cedat” şi că „onoarea” sa merită „recunoaştere”.

De la invazia rusă din 2022, „ne-am răsturnat în altă lume” şi odată cu shimbarea americană, „depinde de noi, europenii, să garantăm securitatea şi apărarea Europei”, a spus el. Pentru că pe Bătrânul Continent, „suntem puternici şi nu ştim asta. Şi ne comportăm ca şi cum am fi slabi”, a adăugat şeful guvernului z.

„Franţa poate juca un rol central în construirea acestei noi lumi, a acestui nou echilibru, dar nu o va face decât dacă îşi recapătă încrederea şi unitatea”, a punctat François Bayrou.

Anunţate la jumătatea lunii februarie, aceste dezbateri - fără vot - capătă o nouă dimensiune după altercaţia de vineri din Biroul Oval şi summitul liderilor europeni de duminică de la Londra.

Ambasadorul Ucrainei în Franţa a asistat la dezbateri din tribune, la fel ca şi deputatul european Raphaël Glucksmann.

Ce a declarat Marine Le Pen

Printre cei care au luat cuvântul, Marine Le Pen (Rassemblement National), deşi a salutat „eroismul” rezistenţei ucrainene în faţa „agresiunii ruse de neoprit”, a vorbit şi despre „intransigenţa Occidentului faţă de Rusia”.

„Nu putem susţine niciodată o apărare europeană himerică”, nici „trimiterea de trupe ze să lupte pe teritoriul ucrainean”, „o nebunie”, a reafirmat ea, opunându-se de asemenea „împărţirii” descurajării nucleare a Franţei cu europenii.

„Nimeni nu a spus vreodată că vom împărţi, nimeni. Cuvântul partajare nu a fost pronunţat niciodată”, a replicat ministrul forţelor armate, Sébastien Lecornu.

Fostul prim-ministru Gabriel Attal a denunţat, la rândul său, „instinctul de capitulare” al RN. De asemenea, el a cerut „accelerarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană” şi „reconsiderarea poziţiei” Franţei cu privire la „activele ruseşti îngheţate”.

Şeful diplomaţiei ze, Jean-Noël Barrot, a exclus aceste două opţiuni. Confiscarea ar reprezenta „un risc financiar prea mare” şi nu există „nicio scurtătură posibilă” către aderarea la UE, a susţinut el.

Preşedintele grupului socialist, Boris Vallaud, a pledat pentru „un mare împrumut comun de 500 de miliarde de euro” în Europa, cu reguli bugetare „revizuite”, şi a cerut ca legea ză de programare militară să fie „actualizată”.

Planul franco-britanic

Duminică, la Londra, premierul britanic Keir Starmer a declarat că Marea Britanie şi Franţa lucrează cu Ucraina la un plan pentru „oprirea luptelor”.

În Le Figaro, Emmanuel Macron a vorbit despre un armistiţiu „în aer, pe mare şi în privinţa infrastructurii energetice”.

Preşedintele z a mai spus că Uniunea Europeană ar trebui să mobilizeze „200 de miliarde de euro iniţial” pentru a finanţa efortul militar şi că cei 27 de membri ai săi ar trebui să îşi majoreze cheltuielile de apărare la 3%-3,5% din produsul lor intern brut (PIB), faţă de 2% în prezent. Această creştere va figura pe ordinea de zi a summitului care va avea loc joi la Bruxelles.

Şeful statului poate conta pe sprijinul Partidului Socialist, al cărui lider Olivier Faure a declarat luni că este „pe deplin de acord” cu ceea ce propune.

La dreapta, Laurent Wauquiez, liderul partidului Les Republicains, a declarat că este „esenţială” discuţia cu Vladimir Putin pentru a „restabili pacea”. A fost un rar punct comun cu liderul Partidului Comunist, Fabien Roussel, care nu vrea „să-i lase pe Trump şi Putin să discute împreună” şi „să încheie un acord pe spatele europenilor”.

La Insoumise, extrema-stângă, denunţase, prin vocea liderului său Jean-Luc Mélenchon, „servilismul atlantist” al liderilor europeni care l-au „demonizat pe Putin”. „Ne aflăm într-o situaţie de dependenţă de Statele Unite care este critică şi din care nu vom ieşi fără o voinţă fermă şi un plan clar”, a declarat luni deputatul LFI Aurélien Saintoul.