Reformistul Massoud Pezeshkian, care își dorește deschiderea către Occident, este noul președinte al Iranului
Candidatul reformist Massoud Pezeshkian, un deputat în vârstă de 69 de ani care pledează pentru deschiderea Iranului către Occident, a câştigat al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, în faţa ultraconservatorului Saïd Jalili, relatează AFP.
Organizate în grabă după decesul preşedintelui Ebrahim Raissi într-un accident de elicopter în luna mai, alegerile prezidenţiale s-au desfăşurat pe fondul nemulţumirii populare, în special cu privire la starea economiei, afectată de sancţiunile internaţionale.
La finalul scrutinului de vineri, la care au fost chemaţi la urne aproximativ 61 de milioane de iranieni, Massoud Pezeshkian a obţinut peste 16 milioane de voturi faţă de peste 13 milioane pentru adversarul său, dintr-un total de 30 de milioane de buletine deja numărate, potrivit autorităţilor electorale.
După un prim tur marcat de un nivel ridicat de abţinere, prezenţa la vot a fost de 49,8%. Au fost peste 600 000 de buletine de vot anulate.
"Vom întinde mâna prieteniei tuturor, suntem cu toţii locuitori ai acestei ţări, trebuie să ne folosim de fiecare pentru progresul ţării", a declarat Massoud Pezeshkian sâmbătă, în primul său discurs de la victoria sa, mulţumindu-le susţinătorilor săi.
Pe străzile din Teheran, vestea victoriei lui Pezeshkian a fost primită cu speranță.
Mohammad Sharifnejad, șofer de taxi: ”Toată lumea este puțin mai bucuroasă. Au un sentiment bun, puțin. În ultimele zile nu s-au simțit bine, dar de îndată ce oamenii au auzit că Pezeshkian a câștigat, un zâmbet mic a apărut pe fața lor”.
Se prezintă drept ”vocea celor fără voce”
Afirmându-şi loialitatea faţă de Republica Islamică, cel pe care iranienii îl numesc "Doctorul" a făcut apel la "relaţii constructive" cu Washingtonul şi cu ţările europene pentru a "scoate Iranul din izolarea sa".
Nimeni nu ar fi pariat pe acest deputat din Tabriz, marele oraş din nord-vestul Iranului, atunci când candidatura sa a fost acceptată de Consiliul Gardienilor alături de alţi cinci candidaţi, toţi conservatori. El este de profesie medic chirurg.
Acest tată, care şi-a crescut singur cei trei copii după ce soţia sa şi un alt copil au murit într-un accident de maşină în 1993, se prezintă drept "vocea celor fără voce".
Noul președinte iranian a promis că va relua discuțiile cu Occidentul pentru a obține ridicarea sancțiunilor economice și va elimina legea care obligă femeile să poarte vălul islamic, atunci când sunt în public.
Mohammad Sharifnejad, șofer de taxi: ”El (Massoud Pezeshkian) ar trebui să reducă presiunea asupra oamenilor. Cel puțin presiunea economică”.
Mahmoud Mohammadi, localnic: ”Pentru a ridica sancțiunile (Massoud Pezeshkian) ar trebui să ajungă mai întâi la un acord (cu puterile mondiale) și să vadă care sunt cerințele lor și cerințele noastre. Ar trebui să fie făcut într-un mod în care țara noastră să nu fie slăbită”.
Scrutinul a fost urmărit îndeaproape în străinătate, deoarece Iranul, o mare putere din Orientul Mijlociu, se află în centrul mai multor crize geopolitice, de la războiul din Gaza la problema nucleară, în care este în conflict cu ţările occidentale, în special cu Statele Unite, duşmanul său declarat.
Massoud Pezeshkian, care s-a clasat pe primul loc în primul tur, pledează pentru un Iran mai deschis către Occident.
Saïd Jalili, 58 de ani, este cunoscut pentru poziţia sa inflexibilă faţă de puterile occidentale.
Massoud Pezeshkian a primit sprijinul foştilor preşedinţi, reformistul Mohammad Khatami şi moderatul Hassan Rohani.
Va fi implicat în alegerea succesorului ayatollahului Ali Khamenei
Personalităţile opoziţiei din Iran şi din diaspora au făcut apel la boicotarea votului, considerând că tabăra conservatoare şi cea reformistă reprezintă două feţe ale aceleiaşi monede.
Massoud Pezeshkian a făcut apel la găsirea unei soluţii la problema vălului obligatoriu pentru femei, una dintre cauzele amplei mişcări de protest care a zguduit ţara la sfârşitul anului 2022, în urma morţii Mahsei Amini, arestată pentru nerespectarea codului vestimentar strict.
În cadrul a două dezbateri televizate, candidaţii au discutat despre dificultăţile economice ale ţării, relaţiile sale internaţionale, participarea scăzută la alegeri şi restricţiile impuse de guvern asupra internetului.
Deşi alegerea unui nou preşedinte va avea un impact redus asupra politicilor republicii islamice, el va fi implicat îndeaproape în selectarea succesorului ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, în vârstă de 85 de ani, care ia toate deciziile cu privire la problemele cele mai importante ale statului.
