Rusia a lansat duminică noapte 108 drone, după ce Kievul şi UE au cerut o încetare a focului de 30 de zile

Apărarea antiaeriană ucraineană a distrus 55 de drone de atac Shahed lansate de Rusia începând de duminică ora 23:00 (20:00 GMT) în estul, nordul, sudul şi centrul Ucrainei, au raportat Forţele aeriene ucrainene într-un comunicat pe Telegram.

Printre dronele lansate de partea rusă, 30 au fost de tip "momeală" care s-au pierdut pe traseu, fără să producă pagube.

Regiuni afectate de atacurile rusești

În urma atacului rusesc au fost lovite însă obiective din Odesa şi Nikolaev (sud), Doneţk (est) şi Jitomir (centru), conform postului de televiziune ucrainean Kanal24 Ukraine.

Mecanicul unui tren civil de marfă a fost rănit în urma unui atac cu dronă asupra infrastructurii feroviare din regiunea Doneţk (est), au anunţat Căile ferate ucrainene.

"Propunerile de armistiţiu sunt ignorate, atacurile ostile asupra infrastructurii feroviare (...) continuă", a declarat compania ucraineană de căi ferate, Ukrzaliznîţia, într-o postare pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Liderii europeni susțin apelul pentru un armistițiu de 30 de zile

În cursul vizitei sâmbătă la Kiev, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, premierii britanic şi polonez, Keir Starmer şi respectiv Donald Tusk, precum şi noul cancelar german Friedrich Merz s-au alăturat apelului lui Zelenski privind instituirea unui armistiţiu "necondiţionat şi complet" de 30 de zile, avertizând Moscova că în caz contrar se va expune unor "noi sancţiuni masive". Europenii au dat asigurări că acţionează concertat cu SUA, potrivit AFP.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a calificat cererile de încetare a focului drept "ultimatumuri" şi, la rândul său, a propus discuţii directe cu Ucraina pentru joi pentru a pune capăt războiului, o iniţiativă îmbrăţişată de preşedintele american Donald Trump.

Putin s-a pronunţat pentru reluarea negocierilor bilaterale pe baza protocoalelor de la Istanbul de la începutul anului 2022, care prevăd cerinţe ruseşti ce echivalează cu o capitulare completă a Ucrainei, apreciază Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think tank cu sediul în SUA.

Putin a făcut această propunere în cadrul unei conferinţe de presă, convocate ad-hoc la Kremlin, în noaptea de 10 spre 11 mai, după propunerea comună a SUA, Ucrainei şi Europei de încetare generală a focului pe o durată de cel puţin 30 de zile începând cu 12 mai.

Rusia își pregătește delegația pentru negocierile de la Istanbul

Consilierul preşedintelui rus, Iuri Uşakov, a declarat că Rusia îşi va anunţa în curând delegaţia la negocierile de la Istanbul şi că aceste negocieri ar trebui să ţină cont de "evoluţiile discuţiilor din 2022", conform comentariului ISW publicat pe pagina sa oficială de Internet.

Putin şi Uşakov se referă la proiectul de acord al Rusiei privind protocoalele de la Istanbul din aprilie 2022, care conţineau termeni ce echivalează cu o capitulare a Kievului şi lasă Ucraina neputincioasă în a se apăra împotriva unei potenţiale viitoare agresiuni ruse.

Wall Street Journal (WSJ) şi New York Times (NYT) au relatat în martie, respectiv în iunie 2024 că au obţinut mai multe versiuni ale proiectelor de protocoale de la negocierile de pace ucraineano-ruse din aprilie 2022 de la Istanbul.

Proiectele acestor protocoale cereau ca Ucraina să renunţe la aspiraţiile sale de aderare la NATO şi să-şi modifice Constituţia pentru a adăuga o prevedere de neutralitate care ar interzice ţării să adere la alianţe militare, să încheie acorduri militare sau să găzduiască personal militar străin, instructori sau sisteme de arme pe teritoriul său.

Garanții de securitate cerute de Rusia

De asemenea, Rusia cerea ca ea însăşi, SUA, Regatul Unit, Republica Populară Chineză (RPC), Franţa şi Belarus să acţioneze drept garanţi de securitate ai acordului.

Conform documentelor, Moscova solicita şi ca statele garante "să denunţe tratatele şi acordurile internaţionale incompatibile cu neutralitatea permanentă a Ucrainei, inclusiv acordurile de ajutor militar.

Ca parte a protocoalelor de la Istanbul, Rusia solicita limitarea efectivelor armatei ucrainene la 85.000 de soldaţi, 342 de tancuri şi 519 sisteme de artilerie.

În plus, Rusia a cerut atunci ca rachetele ucrainene să fie limitate la o rază de acţiune de 40 de kilometri, o rază care ar permite forţelor ruse să desfăşoare sisteme şi materiale critice în apropierea Ucrainei, fără să se teamă de lovituri.

Rusia încearcă acum să reitereze aceleaşi cereri după trei ani de război, în pofida faptului că forţele ucrainene au reuşit să forţeze Rusia să se retragă din nordul Ucrainei, au eliberat porţiuni semnificative de teritoriu în regiunile Harkov şi Herson şi au încetinit ritmul de înaintare al Rusiei pe întreg teatrul de operaţiuni.

Strategia lui Putin

De fapt, Putin continuă să ceară capitularea Ucrainei în încercarea de a-şi asigura obiectivele strategice prin tărăgănarea negocierilor, în timp ce caută să obţină câştiguri pe câmpul de luptă.

De asemenea, Putin continuă să ceară ca orice negocieri să abordeze "cauzele profunde" ale războiului în Ucraina, aşa cum le percepe Moscova, ceea ce a afirmat şi în cadrul conferinţei de presă amintite.

În acelaşi timp, Putin a sugerat că Rusia ar putea să accepte într-un final un armistiţiu, dar a susţinut că un "adevărat armistiţiu" nu ar trebui să permită aprovizionarea cu arme a armatei ucrainene.

Kremlinul a susţinut în mod repetat că Rusia trebuie să elimine "cauzele profunde" ale războiului în Ucraina, pe care oficialii ruşi le-au definit ca fiind presupusa încălcare de către NATO a angajamentelor de a nu se extinde în Europa de Est şi de-a lungul frontierelor Rusiei în anii 1990, 2000 şi 2010, precum şi presupusa discriminare de către guvernul ucrainean a etnicilor ruşi, a limbii, mass-media şi culturii ruse în Ucraina, mai notează ISW.