Un sfert dintre români nu își permit încălzirea sau au restanțe la facturi. Planul UE pentru a combate sărăcia energetică

Conform datelor din 2023, peste 12% dintre români nu și-au putut asigura un confort termic adecvat acasă, iar alți peste 13% au acumulat restanțe la plata facturilor, a declarat la PRO Verde, Laura Nazare, coordonator al campaniei de transformare energetică la Bank Watch România.

Fenomenul, cunoscut sub numele de sărăcie energetică, afectează, astfel, peste 25% din totalul populației. Situația este cauzată de veniturile mici, de ineficiența energetică a clădirilor și de costurile mari ale energiei.

Soluțiile de până acum – subvențiile directe – au fost utile pe termen scurt, dar nu au rezolvat problema de fond.

Ajutoarele sunt bune doar pe temen scurt

“A fost foarte bine că s-au implementat aceste măsuri de sprijin de ordin financiar, însă impactul lor este doar pe termen scurt, la nivelul populației. Sunt doar o soluție intermediară, ele nu sunt generatoare de schimbări de comportament de consum și nu promovează adoptarea de către populație a unor tehnologii pe bază de surse regenerabile de energie”, atrage atenția Laura Nazare.

În opinia sa, pentru a produce schimbări reale, România are nevoie de măsuri structurale, nu doar de intervenții temporare.

Soluția este Fondul Social pentru Climă. Cum funcționează

În acest context, Fondul Social pentru Climă, un nou instrument financiar european, promite să fie o soluție de transformare profundă. Fondul este parte din extinderea sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS2), care, din 2027, va include și emisiile din clădiri și transport.

Furnizorii de combustibili vor trebui să plătească pentru poluare, iar veniturile obținute vor fi investite în soluții de eficiență energetică și mobilitate verde.

Pentru un oraș precum Dej, unul dintre cele mai poluate din România, acest fond ar putea însemna renovarea termică a locuințelor, instalarea de pompe de căldură și panouri fotovoltaice, sau dezvoltarea unor rețele locale de energie regenerabilă.

Aceste măsuri nu vor presupune taxarea directă a cetățenilor, dar e posibil să aibă un impact indirect, prin posibile creșteri de prețuri la gaz sau combustibili. Tocmai de aceea, Fondul vine și cu mecanisme compensatorii pentru gospodăriile vulnerabile.

„Vor fi finanțate soluții reale – de la anveloparea blocurilor, la comunități energetice și transport cu emisii scăzute – toate gândite pentru a reduce vulnerabilitatea energetică”, spune Nazare.

Cea mai mare provocare este coordonarea instituțională

România va primi între cinci și sase miliarde de euro prin acest fond, însă pentru a folosi eficient banii este nevoie de un plan coerent, care să identifice clar gospodăriile în dificultate și să propună soluții cu efect pe termen lung.

Laura Nazare subliniază că acest exercițiu este nou pentru autoritățile române și că, până recent, nu existau nici măcar date clare despre câți români trăiesc efectiv în sărăcie energetică.

Implementarea programului va începe cel mai devreme în 2027.