Tot mai puțini tineri din România vor să devină părinți. Țara se confruntă cu un declin demografic de neoprit

În paralel, numărul deceselor este mare, iar în unele luni ajunge să fie dublu decât cel al nașterilor. În afară de migrație, pesimism privind viitorul și lipsa unei strategii naționale, asistăm și la o schimbare de comportament demografic, spun sociologii: tinerii sunt interesați mai mult de călătorii și carieră decât de familie.

Majoritatea familiilor tinere au un copil sau cel mult doi. Interesați să își dezvolte cariera și să aibă un nivel de trai ridicat, tinerii decid tot mai greu să devină părinți.

În decembrie anul trecut au venit pe lume puțin peste 11 mii de copii, în scădere cu aproape 5 procente față de luna anterioară.

Remus Anghel, sociolog: „Sunt și alte asteptări, tinerii își doresc altceva, e bine că nu se mulțumesc cu pâinea și salam cu soia și vor să călătorească, eu nu văd nimic rău în asta, oricum fenomentul ăsta venea, se întâmpla”.

Potrivit datelor oficiale, vârsta medie a femeilor care devin mame este în creștere, de la puțin peste 22 de ani în 1990, la 28,9 ani în prezent.

În 2022, de exemplu, peste jumătate (55,2%) din numărul total al copiilor născuţi aveau mame salariate, iar 34,7% - mame casnice.

Radu Umbreș, sociolog: „În momentul de față a crește un copil sau mai mulți ține de costurile ridicate – și nu este vorba de costurile de bază, de supraviețuiere, ci cursuri legate de finalizarea copiilor. În societățile bogate, oamenii fac mai puțini copii și investesc mult mai mult în ei. Nu dorim să facem mulți copii care au șanse reduse la o viață bună, preferăm să investim calitativ”.

În paralel, și comunitățile de români din străinătate se tot măresc, iar în unele state româncele sunt pe primul loc la numărul de nașteri în rândul imigranților.

În primul an după revoluție, în România s-au născut aproape 315.000 de copii, iar de atunci, an de an, numărul nașterilor a scăzut constant. În anul 2023 am ajuns la aproximativ 155 de mii de nou-născuți, cu 15 la sută mai puțin decât în 2022, când au fost în peste 180 de mii de nașteri. În același timp, cu o populație îmbătrânită, și numărul deceselor este mare. Anul trecut, în decembrie, de exemplu, a fost aproape dublu față de cel al nașterilor. Bolile de circulație, adică infarctul și accidentul vascular cerebral, reprezintă principala cauză de deces în România. Pe locul al doilea sunt tumorile, urmează bolile de plămâni și cele ale aparatului digestiv.

Scăderea abruptă a numărului de nou-născuți este o problemă serioasă și în alte țări europene. Italia, de exemplu, se confruntă cu un declin puternic, la fel și Germania, unde doar numărul mare de emigranți echilibrează în prezent balanța. Și în Franța se iau tot mai multe măsuri de încurajarea natalității.