Parcul Crângași și legendele din jurul Lacului Morii. Istorie, legende și atracții unice în sectorul 6 al Capitalei

Parcul Crângași, printre cele mai frumoase spații verzi din Capitală, se află în Sectorul 6 al Capitalei și este un spațiu verde de care locuitorii zonei Militari se bucură.

Parcul are cinci terenuri de fotbal care pot fi închiriate contra-cost, iar în luna martie a anului trecut, au fost reluate lucrările de reamenajare, ocazie cu care s-au finalizat aproximativ 50.000 de metri pătrați de spațiu verde. Cea mai importantă atracție din parc o reprezintă merită vizitat de turiștii din București. 

Ce poți face în Parcul Crângași 

Parcul Crângași are o suprafață de 86.872 metri pătrați și este principalul punct de atracție al cartierului Crângași. Parcul dispune de locuri de joacă pentru copii, dar și terenuri de fotbal cu gazon sintetic de 300 de mp, care pot fi închiriate contra cost.

În centrul parcului există o scenă în aer liber unde se țin concerte și se organizează evenimente, în special pe timpul verii. În plus, întregul parc a fost reamenajat, inclusiv promenada de pe Digul Lacul Morii.

În parc există și un pumptruck, unde tinerii pot să se dea cu bicicleta, trotineta, rolele sau skateboard-ul. Pumptruck-ul are o pistă de 48 de metri și facilități pentru tot felul de mișcări.

În interiorul parcului există și o terasă cu restaurant, foarte populară în rândul locuitorilor de lângă lac.

Parcul Lacul Morii - un proiect de 30 de milioane de euro

Autoritățile sectorului 6 au în plan și un alt parc: Ciprian Ciucu.

Vor exista terenuri de baschet, de volei pe nisip și mese de ping-pong, iar parcul va ajunge până în Chiajna, unde vor fi terenuri de sport și locuri cu umbră. Pe 1 iunie 2024 a fost redeschis digul din Parcul Lacul Morii, unde autoritățile au montat băncuțe și pergole, zona fiind una în care locuitorii se plimbă, fac jogging, merg cu bicicleta și se relaxează.

Povestea Lacului Morii

Lacul Morii este cel mai mare lac din București, având o întindere de aproximativ 246 de hectare și un volum de 14,7 milioane de metri cubi. Acest lac a apărut în Capitală în urmă cu aproape 4 decenii. Lacul a fost construit în ultimii ani ai regimului comunist și a apărut pentru că Nicolae Ceaușescu a ordonat, două construirea Barajului Ciurel, amenajarea unui lac de acumulare, în cazul în care Dâmbovița ar avea un debit mare și ar provoca inundații.

Totuși, existau obstacole: și anume 400 de case în care locuiau oameni, două școli, dar și Biserica Sfântul Nicolae. Acestea nu au avut prea multe șanse, așa că oamenii au fost relocați, biserica demolată și școlile distruse. Lucrările de demolare au început în iulie 1985 și sute de familii au fost mutate din casele unde locuiau. Oamenii au fost mutați în blocurile din Crângași sau Giulești, însă nu toți: multe familii au fost strămutate în alte părți ale Bucureștiului, iar oamenii au suferit cumplit.

Locuitorii de pe suprafața Lacului Morii au avut și alte supărări: Lacul Morii a fost construit pe o groapă comună pentru cei care au murit din cauza epidemiei de ciumă bubonică. Oamenii aveau rude îngropate aici și au primit termen să își dezgroape rudele și să le mute în alte locuri de veci. Peste 11.000 de rămășițe au fost mutate în decurs de două luni. Mute trupuri au fost mutate în cimitirul din apropierea Mănăstirii Chiajna, însă au rămas multe morminte care au fost distruse de buldozerele care respectau ordinul de construcție a Lacului Morii. 

Peste locul cimitirului s-au turnat multe plăci de beton pentru a acoperi groapa și pentru a forma albia lacului. În prezent, se spune că Mânăstirea Chiajna este bântuită. 

Legendele din jurul Lacului Morii

Cu toate că Lacul Morii este astăzi un loc boem de plimbare pentru bucureșteni, istoria lui este una marcată de legende mai puțin boeme, ba chiar înfricoșătoare.

Zona Crângași, unde se află Lacul Morii, a fost locuită încă din cele mai vechi timpuri. Descoperirile arheologice, precum monede din perioada împăratului Flavius Valentinian I și un cuptor vechi de ars ceramică, demonstrează prezența umană aici de peste 2.000 de ani. În secolul al XIX-lea, în timpul domniei lui Vodă Caragea, victimele marii epidemii de ciumă au fost îngropate în acest perimetru, ceea ce a dus la formarea unui cimitir care a continuat să fie folosit de comunitate de-a lungul anilor.

Pe 21 august 1986, stăvilarul Ciurel a fost închis, iar apele râului Dâmbovița au început să se acumuleze. Ca Lacul Morii să ia naștere, un cartier întreg a fost demolat, cimitirului din zonă a fost distrus, iar Biserica Sfântul Nicolae a fost demolată și ea, incidentul având loc chiar de sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena. Mulți localnici au luat asta drept un semn, lucru care a dus la nașterea multor legende despre lac.

Potrivit mărturiilor, doar o parte dintre cadavrele din cimitir au fost mutate înainte de începerea lucrărilor, restul rămânând sub noile straturi de beton. Relocarea s-a desfășurat rapid, în aproximativ două luni, dar multe oseminte au fost lăsate în urmă și amestecate cu pământul răscolit de utilaje. Relatările despre buldozere care au intrat peste morminte și despre oameni care încercau să recupereze rămășițele rudelor au rămas vii în memoria comunității.

După finalizarea lucrărilor, au apărut diverse zvonuri despre fenomene neobișnuite. Se spune că, după umplerea lacului, în apropierea insulei de agrement ar fi fost observate două sicrie cu fotografiile lui Elena Ceaușescu. Nimeni nu a putut explica cine le-a plasat acolo sau dacă a fost vorba despre o simplă farsă.

De-a lungul anilor, au existat relatări despre fenomene ciudate pe Lacul Morii. Pescarii susțin că au văzut lumini stranii deasupra apei, iar unii locuitori afirmă că noaptea se aud sunete inexplicabile, ca plânsetele unor oameni.