ONU, chemată să decidă asupra legalizării frunzei de coca. Columbia: „în sine nu este dăunătoare pentru sănătate"

Sunt diferențe majore între frunza de coca și compușii acesteia din care se extrage drogul, susțin autoritățile columbiene.

Columbia, primul producător mondial de cocaină, a cărei cultivare şi trafic au cufundat ţara sud-americană în peste jumătate de secol de violenţe, a cerut luni la ONU retragerea frunzei de coca, principalul component al acestui stupefiant, de pe lista de substanţe interzise, informează AFP preluat de Agerpres.

În timpul sesiunii anuale a Comisiei pentru stupefiante care are loc la Viena, şefa diplomaţiei columbiene Laura Sarabia a cerut ca planta să fie exclusă „de pe lista celor mai nocive substanţe" şi să se permită utilizarea „deplinului său potenţial în aplicări industriale precum îngrăşămintele şi băuturile".

„Ştiinţa va demonstra că frunza de coca în sine nu este dăunătoare pentru sănătate", a adăugat ea, subliniind că această cerere "nu implică" pentru guvernul columbian „încetarea eradicării" culturilor destinate traficului de cocaină.

Guvernul preşedintelui Gustavo Petro intenţionează să facă recunoscută diferenţa între frunza arbustului de coca ce creşte în America de Sud şi clorhidratul de cocaină, elaborat în laboratoare cu utilizare de diverse produse chimice (kerosen, acid sulfuric, permanganat de potasiu, acetonă şi alţi solvenţi).

Președintele Columbiei: „cocaina nu este mai rea decât whisky-ul"

Gustavo Petro a declanşat o polemică la începutul lui februarie, susţinând că „cocaina nu este mai rea decât whisky-ul". El a apreciat că traficul mondial de cocaină ar putea fi „uşor destructurat" dacă acest drog ar deveni legal peste tot în lume. „Ea s-ar vinde precum vinurile", a argumentat el.

Primul preşedinte de stânga al Columbiei consideră că războiul împotriva drogurilor şi abordarea lui punitivă constituie „un eşec". În pofida deceniilor de luptă cofinanţate de SUA, Columbia continuă să fie primul producător mondial de cocaină, sursă de venituri considerabile pentru carteluri, grupări paramilitare şi gherile.

În 2023, producţia de clorhidrat de cocaină a atins un record de 2.600 de tone în Columbia, cu 53% mai mult decât în anul precedent, potrivit ONU. În acelaşi an, suprafeţele pentru cultivarea arbustului de coca au crescut cu 10%, întinzându-se pe 253.000 de hectare de culturi ilicite.

Bolivia autorizează cultivarea şi comercializarea unei anumite cote de frunze de coca pentru utilizările sale rituale sau medicinale (mestecare, infuzie).