Conflict la cel mai înalt nivel în Republica Moldova. Şefa Procuraturii Anticorupţie nu mai este agreată de conducerea țării

Într-un interviu, Veronica Dragalin - şcolită în Statele Unite, unde a fost şi procuror înainte de a veni în Moldova în 2022 - nu a exclus ideea de a intra în politică.

O analiză NewsMaker se întreabă dacă ea ar putea deveni o viitoare reformistă precum actuala preşedintă Maia Sandu sau dacă va călca pe urmele fostului procuror general Alexandr Stoianoglo, contracandidatul Maiei Sandu în alegerile din octombrie 2024, care a fost susţinut de opoziţia socialistă prorusă beneficiind de o aură de „victimă a sistemului”.

În emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8 din 2 februarie, Veronica Dragalin nu a exclus posibilitatea unei cariere politice. Şefa Parchetului Anticorupţie a declarat că pentru ea este „evident” că fuziunea Parchetului Anticorupţie cu Parchetul pentru Cauze Speciale (PCCOCS) va duce la demisia sa. Mai mult, ea nu a exclus ca acesta să fie scopul reformei parchetelor anunţată de Ministerul Justiţiei.

În acest caz, Dragalin nu va putea candida la funcţii de conducere în procuratură, deoarece nu are 10 ani de experienţă în sistem, aşa cum cere legislaţia moldovenească. Mai mult, şefa anticorupţie nu va putea reveni nici la cariera ei din SUA, pe care a avut-o înainte de a veni în Moldova, pentru că a lucrat în altă ţară.

Întrebată dacă se gândeşte la politică, şefa Procuraturii Anticorupţie a spus: „Dacă m-aţi fi întrebat acum cinci ani dacă voi ajunge procuror în Moldova, nu mi-aş fi imaginat. Am învăţat că totul este posibil. Am 39 de ani, am toată viaţa înainte, îmi iubesc ţara. Deci totul este posibil”.

Anterior, Dragalin declara fără echivoc că nu este interesată de o carieră politică în Moldova. Dar asta a fost înainte ca scaunul de şef al Procuraturii Anticorupţie, pentru care a primit un mandat de cinci ani în 2022, să se clatine sub ea, arată NewsMaker.

DE CE S-A CERTAT DRAGALIN CU AUTORITĂŢILE?

Veronica Dragalin a trăit şi a lucrat mult timp în Statele Unite. Acolo a fost educată şi şi-a început cariera în justiţie. În 2022 s-a întors în Moldova şi a condus Procuratura Anticorupţie. Autorităţile, reprezentate de partidul PAS şi de preşedinta Maia Sandu, au salutat numirea unui procuror cu experienţă străină. Experienţa sa în SUA include urmărirea penală a peste 300 de cazuri, inclusiv acuzaţii de corupţie împotriva unor oficiali din Los Angeles şi investigaţii internaţionale privind încălcarea legislaţiei anticorupţie. Ministrul justiţiei de atunci, Sergiu Litvinenco, a declarat că guvernul şi parlamentul o vor sprijini pe noua şefă a Procuraturii Anticorupţie în efortul său de a combate marea corupţie.

Însă, foarte curând, Dragalin a devenit principala voce contestatară din sistemul de justiţie moldovean, iar relaţiile ei cu conducerea ţării s-au deteriorat rapid în ultima vreme.

Unul dintre scandaluri a fost conflictul cu Centrul Naţional Anticorupţie (CNA). În mai 2023, directorul CNA, Iulian Rusu, jurist cu studii la Universitatea Oxford, a prezentat în Parlament un raport privind activitatea agenţiei în 2022, în care a vorbit despre dificultăţile în colaborarea cu Procuratura Anticorupţie. Între timp, informaţii despre conflictul dintre Dragalin şi angajaţii CNA au apărut pe conturi anonime de Telegram. Dragalin a declarat atunci că informaţiile despre conflict sunt exagerate. Rusu a demisionat în octombrie 2023.

În iunie 2023, a apărut o înregistrare audio a unei întâlniri între şefa Procuraturii Anticorupţie şi personalul său. În cadrul reuniunii, la care se presupune că au participat şi angajaţi ai CNA, Dragalin şi-a ameninţat deschis subordonaţii care ar putea fi corupţi: „Abia aştept să intru personal în casa cuiva la ora şase dimineaţa, cu forţele speciale, pentru a vă aresta, încătuşa şi trimite la închisoare în faţa copiilor, soţiilor, soţilor. Abia aştept acel moment. Eu personal voi fi acolo!”. Aceste remarci au stârnit critici la adresa lui Dragalin.

La sfârşitul lunii iulie 2023, deputatul PAS Igor Chiriac a propus amendamente la Codul de procedură penală, potrivit cărora Procuratura Anticorupţie s-ar ocupa doar de cazurile de corupţie la scară largă, fără să se mai ocupe de cazurile punctuale legate de scheme de corupţie în cadrul organelor de stat, ministere, spitale, universităţi, vamă, primării şi raioane. Dragalin a fost împotriva amendamentelor la momentul respectiv, dar majoritatea guvernamentală din parlament le-a adoptat fără discuţii.

Dragalin a criticat, de asemenea, însuşi procesul de evaluare a integrităţii procurorilor, o piatră de temelie a reformei în justiţie concepută de PAS. Ea a numit procedura ineficientă şi umilitoare pentru procurori.

După alegerile prezidenţiale din octombrie 2024, marcate de o ingerinţă externă dovedită, activitatea Procuraturii Anticorupţie a fost criticată chiar de preşedinta Maia Sandu. La acel moment, Consiliul Suprem de Securitate, condus de Sandu, a recomandat guvernului să elaboreze noi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii Procuraturii Anticorupţie. „Trebuie să recunoaştem că schimbările pe care le-am făcut în Procuratura Anticorupţie nu au dat rezultate. Recomandarea Consiliului Suprem de Securitate către guvern este de a elabora o nouă propunere de schimbare a situaţiei din Procuratura Anticorupţie, deoarece am văzut un eşec total în lupta împotriva marii corupţii, în special a corupţiei politice”, a declarat Maia Sandu.