Recepția Pasajului Basarab va fi făcută, în sfârșit, la 12 ani de când a fost dat în folosință. Este deja plin de rugină

Ar urma să fie făcută și recepția Pasajului Basarab, la 12 ani după ce a fost dat în folosință. Între timp, construcția a fost mâncată pe alocuri de rugină.

În lipsa recepției, legea nu permite investiții pentru lucrările de reparații și întreținere.

Verificarea celor 19 poduri și 9 pasaje - începută la finele anului trecut - va fi încheiată luna viitoare. Printre lucrările de infrastructură aflate pe listă se află podul Ciurel și cel de la Timpuri Noi. Încă din 2017 aveau un grad "nesatisfăcător" de siguranță, după cum indică o expertiză realizată la acea vreme de Primăria Capitalei.

Marian Bârgău, directorul general al istrației Străzilor București: „Cele care vor fi nesatisfăcătoare vor intra în etapa de reabilitare. Cele care vor avea o stare satisfăcătoare sau bună vor intra într-o etapă de reparaţie în funcţie de fiecare. În funcţie de starea lor ne vom da seama dacă vor rezista sau nu la anumite cutremure."

Va fi expertizat și Pasajul Basarab, dat în folosință în urmă cu 12 ani, deşi nu a fost făcută recepția. După mai bine de un deceniu, rugina e vizibilă, iar scările rulante și lifturile pe care ar trebui să se ajungă la stația de tramvai... nu funcționează.

Bărbat: „E o bătaie de joc, e jale ce e aici. Lifturile merg când vor ele. Scările rulante nu cred că mai merg de un an. Am văzut femei cu căruţ urcând pe scări cu căruţul."

În lipsa recepției, legea nu le permite autorităților să facă lucrări de întreținere.

Cătălin Aflat, directorul general de investiții din București: „La nivelul anului 2017, procesul de recepţie a fost reluat. ISC a constat anumite deficiențe şi a solicitat realizarea unei noi expertize. Deficiențele constatate nu au fost închise în cele 90 de zile, prin urmare recepția nu a fost isă."

Proiectul pasajului suprateran Basarab - care leagă cartierele Militari şi Drumul Taberei de centrul Capitalei - a fost lansat la sfârşitul anului 2000. A fost inaugurat 11 ani mai târziu, după o investiție de 200 de milioane de euro. La acel moment, era cel mai lat din Europa şi - spuneau proiectanţii li constructorii - a fost proiectat să reziste la un cutremur de magnitudine 8.