Criza financiara schimba din temelii Wall Street-ul
istratia americana cere Congresului 700 de miliarde de dolari, pentru a prelua toate imprumuturile riscante, care au dus bursele la un pas de colaps. Asadar putem vorbi despre un soi de nationalizare, prima dupa Marea Criza economica din anii 30.
In schimb, este gata sa impuna si reguli stricte in lumea finantelor. Ultimele doua mari banci de afaceri din Statele Unite au renuntat sa se mai implice in investitii ca sa poata atrage depozite bancare de la clienti.
Seful finatelor spune ca pledeaza pentru cauza poporului american. Insa criticii din Congres vor sa stie de ce istratia vrea sa-i salveze pe creditori si nu pe oamenii obisnuiti, care nu-si mai pot returna imprumuturile.
Totusi, se intreaba oamenii de pe strada, dar si unii analisti - cum sunt penalizate bancile care au acordat aceste imprumuturi riscante?
Rezerva federala- pare hotarita sa faca ordine. Ultimele doua mari banci de afaceri Goldman Sachs si Morgan Stanley, au renuntat sa se ocupe de investitii.
Devin simple banci care acorda imprumuturi si primesc depozite bancare, dispuse sa se inhame la reglementarile drastice pe care le pregatesc autoritatile.
.webp)
