G7 pune bazele unui plan pentru a ajuta Ucraina cu bani din activele rusești confiscate

Această reuniune intervine în contextul în care, pe teren, Ucraina a dat asigurări vineri că a ”oprit” asaltul rus în regiunea Harkov, aflat în curs de două săptămâni şi că a început un contraatac în acest sector în nord-est.

Însă luptele continuă, iar armata ucraineană a recunoscut sâmbătă ”succese parţiale” ruse şi o ”situaţie tensionată” în sectorul Ivanivka, mai la sud.

În contextul în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski îşi multiplică apelurile adresate Occidentului să accelereze furnizarea de armament, ministrul său al Finanţelor Serghii Marcenko asista la o sesiune a G7 consacrată ajutării Ucrainei.

”Trebuie să ajungem sâmbătă la o declaraţie de principiu care să marcheze acordul global al ţărilor din G7 în vederea utilizării veniturolor generate de active ruse în finanţarea Ucrainei”, declara vineri ministrul z al Economiei Bruno Le Maire.

Evocând ”probleme tehnice” care au complicat eforturile în vederea ajungerii la un acord, Le Maire a declarat că obiectivul acestei ”declaraţii” este ”obţinerea unui acord politic de principiu şi nu a unei soluţii la cheie”.

Comisarul european însărcinat cu Economia, Paolo Gentiloni, evoca vineri ”o atmosferă de convergenţă pozitivă” în dosarul spionos al activelor ruse, în pofida faptului că, în opinia sa, există ”în continuare multe detalii de clarificat, de aprofundat”.

Această poziţie este împărtăşită de gazda reuniunii, ministrul italian al Economiei Giancarlo Giorgetti.

”Lucrăm să ajungem la o soluţie. Sperăm să punem aici bazele unei soluţii la summitul de la jumătatea lui iunie” al liderilor statelor membre G7 la Puglia, în sudul Italiei.

PRIMUL PAS

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) au făcut un prim pas prin adoptarea, la începutul lui mai, a unui acord în vederea confiscării veniturilor generate de active ale Rusiei blocate cu scopul înarmării Ucrainei, o sumă cuprinsă între 2,5 şi trei miliarde de euro pe an.

Statele Unite vor însă să meargă mai departe şi exercită presiuni asupra statelor membre G7 să se alăture unui mega-împrumut în valoare de aproximativ 50 de miliarde de dolari, garantat cu viitoarele dobânzi generate de activele ruse imobilizate.

Însă există prea multe probleme de clarificat, ca împărţirea riscului între Statele Unite şi UE, necunoscuta evoluţiei dobânzilor sau cine emite datoria.

Iar un acord asupra unei astfel de sume pare încă îndepărtat.

”Obiectivul este să avem o metodă şi o securitate în finanţarea Ucrainei. Deci nu vom vorbi despre sumă. Cred că mai întâi trebuie să vorbim despre metodă”,a subliniat Le Maire.

Activele ruse urmează să rămână blocate atât timp cât Moscova nu va fi plătit ”pagubele pe care le-a cauzat Ucrainei”, au reafirmat miniştrii Finanţelor la o ultimă întâlnire, în aprilie, la Washington.

Acest lucru înseamnă că activele ruse pot genera venituri încă mult timp.

REPRESALII ALE MOSCOVEI?

Ideea istraţiei Biden este de a asigura un ajutor de durată Ucrainei, înaintea unei eventuale întoarceri a lui Donald Trump la Casa Albă, în urma alegerilor prezidenţiale din noiembrie.

Statele Unite au propus în februarie ca statele G7 să confişte pur şi simplu activele ”îngheţate”, o idee la care au renunţat după aceea, din cauza reticenţelor aliaţilor lor, îngrijoraţi de crearea unui precedent juridic periculos şi represaliilor Rusiei.

Însă chiar şi recurgerea la veniturile generate de activele ruse riscă să antreneze o ripostă rusă, potrivit unhei avocate specializate în drept internaţional de la cabinetul Orrick, Paule Castagno.

”În măsura în care Rusia ar considera folosirea veniturilor generate de active imobilizate în Europa drept «furt», este foarte probabil să se întoarcă împotriva grupurilor occidentale prezente în cintinuare pe teritoriul său naţional”, a declarat ea AFP.

Preşedintele rus Vladimir Putin a trecut deja la fapte şi a semnat joi un decret prin care autorizează confiscarea în Rusia a activelor care aparţin Statelor Unite sau unor persoane care le sunt ”asociate”.