Preşedinta Georgiei respinge o convocare primită de la Parchet, după ce a denunțat fraude electorale
Preşedinta Georgiei, Salome Zurabişvili a anunţat miercuri că nu va da curs unei citaţii a Parchetului, care a deschis o anchetă şi a convocat-o pentru a proba acuzaţiile, relatează agenţiile Reuters, AFP şi EFE.
Partidul de guvernământ Visul Georgian al premierului Irakli Kobajidze a obţinut la scrutinul desfăşurat sâmbătă aproape 54% din voturi, iar cele patru formaţiuni ale opoziţiei împreună aproape 38%. Acestea din urmă, sprijinite de preşedinta Salome Zurabişvili, susţin că au existat fraude şi cer noi alegeri sub o "istraţie internaţională". Prin urmare, Parchetul georgian a deschis o anchetă pentru investigarea presupuselor fraude electorale şi a convocat-o pentru joi pe preşedinta Zurabişvili să prezinte dovezile în sprijinul acuzaţiilor sale.
Vorbind la o conferinţă de presă, preşedinta Zurabişvili a spus că nu este sarcina ei să prezinte dovezi şi că nu se va prezenta la Parchet. "Fiecare să-şi facă treaba şi să nu-şi regleze conturile politice cu preşedinta", a indicat aceasta. Ea le-a sugerat procurorilor georgieni să-l convoace şi pe şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, despre care a afirmat că "a spus de asemenea că are informaţii despre încălcări grave la alegerile din Georgia". "Încălcările şi falsurile au fost sistematice. Alegerile au fost furate masiv în toate formele posibile şi imposibile", susţine în continuare Salome Zurabişvili.
Între timp, comisia electorală a anunţat rezultatul renumărării manuale a voturilor în 366 de secţii de votare, renumărare efectuată nu în urma acuzaţiilor de fraudă, ci în virtutea unei prevederi recent introduse în legislaţia electorală pentru a creşte credibilitatea alegerilor printr-o verificare suplimentară. Astfel, în 334 dintre aceste secţii rezultatul a rămas acelaşi, iar în celelalte 32 a suferit "schimbări nesemnificative", a anunţat comisia.
Observatorii internaţionali, din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi Oficiului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (ODHIR), au consemnat buna organziare a scrutinului, rata ridicată a prezenţei la urne şi varietatea alternativelor, dar au denunţat acţiuni de coerciţie faţă de unii alegători angajaţi în sistemul public.
.webp)
