„Normalizarea” pensiilor speciale ale magistraților a fost votată în Camera Deputaților. USR: „Este doar un truc”

Proiectul de lege va pleca spre dezbatere la Senat, care este for decizional în acest caz.

Proiectul prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților până în 2045, când va ajunge, treptat, la 65 de ani.

Legea face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Printre jaloanele impuse de Comisia Europeană se numără și reformarea sistemului de pensii, în sensul reducerii inechităților dintre diferitele categorii de beneficiari. Altfel, România riscă să piardă 230 de milioane de euro din PNRR.

Proiectul a suferit modificări din partea Comisiei pentru muncă

Potrivit Agerpres, comisia pentru muncă a eliminat tabelele prin care se eşalona vârsta de pensionare a magistraţilor, astfel încât în anul 2045 să se ajungă la 65 de ani vârsta standard de pensionare.

Preşedintele Comisiei pentru muncă de la Camera Deputaţilor, Adrian Solomon, a precizat că, în urma acestei eliminări, începând cu data de 1 ianuarie 2026 toţi magistraţii se vor pensiona la împlinirea vârstei de 65 de ani.

A fost modificat, de asemenea, modul de calcul al pensiilor magistraţilor şi a fost acceptat un amendament al USR în acest sens.

"Judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, precum şi personalul de specialitate juridică cu o vechime de cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare de 65 de ani şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din suma netă corespunzătoare indemnizaţiei de încadrare brute lunare avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării", se arată în acest amendament.

Reprezentanții USR din Comisia pentru Muncă spun că proiectul de lege este doar un ”truc” de campanie.

„Legea este doar un truc electoral pentru că are în interiorul ei trucuri pentru a o face neconstituțională”, a spus Oana Țoiu, deputată USR, membră a comisiei de Muncă.

USR susține că legea este neconstituțională

„Coaliția PSD-PNL a dat măsura dorinței sale de a rezolva situația pensiilor speciale ale magistraților: ZERO! Este un demers pur electoral. Deși au avut ocazia să corecteze proiectul de lege adoptând amendamentele USR, au ales să meargă în continuare cu o propunere vădit neconstituțională”, afirmă deputatul USR Alin Stoica, membru al Comisiei pentru muncă din Camera Deputaților, potrivit unui comunicat de presă al USR.

USR a depus, săptămâna trecută, mai multe amendamente pentru a corecta articolele aflate în contradicție cu deciziile CCR.

Unul dintre amendamente vizează eșalonarea vârstei standard de pensionare astfel încât să fie respectată decizia Curții Constituționale 467/2023.

Pe proiectul PSD-PNL, un magistrat care are acum 45 de ani va putea ieși la pensie în 2030 (la vârsta de 50 de ani). În schimb, un magistrat care are acum 44 de ani va putea ieși la pensie de abia în 2046 (când va atinge vârsta de 65 de ani, prevăzută în tabelul cu eșalonarea vârstei de pensionare). Cu alte cuvinte, la o diferență de vârstă de doar 1 an între cei doi magistrați, al doilea are de așteptat cu 16 ani mai mult până poate ieși la pensie. Or, în decizia menționată, CCR a spus deja că creșterea intempestivă a vârstei de pensionare de la un an la altul este motiv de neconstituționalitate.

„Partidele vechi au slăbit Justiția scoțând din sistem magistrați aflați în vârful lor de experiență și de pregătire și au reușit asta nu cu forța, ci cu pensii speciale mai mari decât salariul în plată. În plus, instabilitatea legislativă i-a împins spre pensie și pe aceia ce ar mai fi rămas dacă aveau certitudinea unor reguli care li se aplică și în viitor. În acest haos, un sfert dintre judecători au ieșit deja la pensie în ultimii 4 ani, 75% dintre judecătorii instanței supreme îndeplinesc deja condițiile, iar România pierde 230 de milioane de euro din PNRR sau, în cel mai bun caz, îi va primi cu 2 ani întârziere. Și, cu toate acestea, Guvernul Ciolacu încearcă aceeași păcăleală în campania electorală, se preface că vrea să repare inechitățile create tot de PSD-PNL și insistă în Parlament pe un proiect de lege neconstituțional, cu care vor doar să se laude, nu să îl și aplice”, afirmă deputata USR Oana Țoiu, membră a Comisiei pentru muncă din Camera Deputaților.

Alte amendamente ale USR vizează modul de calcul și limita maximă a pensiei de serviciu pe care să o încaseze magistrații. Concret, USR propune ca pensia magistraților să fie cel mult egală cu indemnizația de încadrare netă din ultima lună de activitate, fără să fie luate în calcul alte venituri (sporuri, bani pentru concediul neefectuat etc), așa cum ar vrea PSD și PNL.