Legătura nebănuită între mișcare și creșterea imunității. Avem un sistem paralel celui sanguin

×
Codul embed a fost copiat

Celulele albe din sânge apar în limfă, se maturizează și se fixează apoi în ganglioni. De aici pleacă în patrulare permanentă. Aceste drumuri complicate în sistemul imunitar sunt dependente de mișcarea noastră.

Dacă nu ne mișcăm în fiecare zi, nu avem cum să ne apărăm eficient.

În permanență mișcare – așa sunt celulele albe eficiente. Altfel spus, acesta este răspunsul corect al sistemului imunitar.

Celulele albe, numite limfocite T, se educă în glanda numită timus. Alte celule albe, numite limfocite B, sunt educate, la început, în măduva osoasă. Urmează a doua etapă a educației imunitare, care se petrece în ganglionii limfatici. Aceștia sunt peste tot; doar gâtul are peste 200. Aici, celulele albe își definitivează educația. Știu ce să facă dacă recunosc un dușman, știu să lupte și să câștige. Dușmanul poate să fie un virus, o bacterie, o ciupercă sau o celulă malignă.

Din ganglionii limfatici, adică din limfă, celulele albe trec apoi în sânge. Ne explică membra Academiei Române, Carmen Chifiriuc, expertă în sistemul imunitar uman:

Citește și
cancer
Un nou test de sânge cu inteligență artificială pentru depistarea cancerului ar putea deveni obligatoriu în Marea Britanie

Profesor univ dr. Carmen Chifiriuc, Universitatea București: „Circulația sanguină este cea care transportă aceste limfocite în toate țesuturile noastre, acolo unde există un semnal de ajutor. De aceea, ele sunt legate – circulația limfatică cu cea sanguină – în răspunsul inițial și în menținerea în echilibru a sistemului imunitar. Și acum ne imaginăm că atâta vreme cât stimulăm circulația limfatică și circulația sanguină, practic celulele imunitare vor putea fi transportate rapid și eficient acolo unde este un necaz în țesuturi, pentru că ele patrulează. Sângele le ajută să patruleze țesuturile noastre, apoi se reîntorc în ganglionii limfatici, e tot timpul circulația asta. Această trecere permanentă din organele limfatice în sânge este absolut dependentă și favorizată de mișcare!”

Fără mișcare, practic nu există răspuns imun competent.

Cum demonstrăm că limfa are nevoie permanent de mișcare? Stăm ore în șir pe scaun sau în picioare. Vom vedea cum se umflă picioarele și, uneori, chiar mâinile. Aceasta este dovada că sistemul limfatic suferă pentru că nu ne mișcăm. Dar nu are senzori de durere, așadar chiar dacă suferă, nu doare.

Ce înseamnă că mâinile ori picioarele își măresc dimensiunile?

Profesor univ dr. Carmen Chifiriuc, Universitatea București: „Asta înseamnă că limfa, în loc să fie în vasele limfatice, în circulația limfatică, iese în spațiile dintre celulele noastre. Circulația este sărăcită în celulele imunitare, care ar fi trebuit să fie purtate peste tot – din creier până la picioare. Ne dorim o mișcare permanentă, dar un efort moderat; acest efort moderat contribuie la menținerea celulelor imunitare într-o stare de alertă.”

Mușchii și articulațiile, supuse unui efort moderat, suferă un stres moderat. Celulele imunitare îl sesizează, activează celule pro-inflamatorii și anti-inflamatorii în același timp. Acesta este echilibrul – adică răspuns imunitar corect și instantaneu.

Rolul mușchilor în apărarea imunitară

Ne uităm și la celulele musculare. Activate de mișcare, acestea produc factori imunitari numiți miokine. Mușchii devin astfel parte din apărare.

Profesor univ dr. Carmen Chifiriuc, Universitatea București: „Sunt implicate inclusiv în reglarea răspunsului imun, în reglarea citokinelor pro și anti-inflamatorii. Și activitatea celulei musculare în sine ajută reglarea răspunsului imun.”

La fiecare 50 de minute petrecute pe un scaun, în picioare sau în pat, în timpul zilei, mergeți și mișcați-vă 10 minute. Nu contează ce fel de mișcare. Doar mișcați-vă 10 minute din fiecare oră. Așa puteți avea un sistem de apărare perfect.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Interzis nostalgicilor: cum arăta Sorana Cîrstea în urmă cu șaisprezece ani, când se califica în sferturile Roland Garros
FOTO Interzis nostalgicilor: cum arăta Sorana Cîrstea în urmă cu șaisprezece ani, când se califica în sferturile Roland Garros
Citește și...
SUA au aprobat primul test de sânge pentru depistarea bolii Alzheimer
SUA au aprobat primul test de sânge pentru depistarea bolii Alzheimer

Statele Unite au dat undă verde, vineri, primului test de sânge pentru boala Alzheimer, care ar putea permite pacienţilor să ia medicamente mai devreme pentru a încetini evoluţia acestei maladiii neurodegenerative, relatează AFP.

 

Un nou test de sânge cu inteligență artificială pentru depistarea cancerului ar putea deveni obligatoriu în Marea Britanie
Un nou test de sânge cu inteligență artificială pentru depistarea cancerului ar putea deveni obligatoriu în Marea Britanie

Un nou test de sânge care folosește inteligența artificială pentru a detecta semnele a 12 tipuri diferite de cancer cu mult înainte de apariția simptomelor ar putea deveni standard în Marea Britanie.

O analiză de sânge care poate detecta 12 tipuri comune de cancer va fi testată pe pacienții din Marea Britanie
O analiză de sânge care poate detecta 12 tipuri comune de cancer va fi testată pe pacienții din Marea Britanie

Un nou test de sânge care utilizează inteligența artificială pentru a detecta semnele mai multor tipuri de cancere, cu mult înainte de apariția simptomelor, urmează să fie testat pe pacienții din Marea Britanie.

Senatorii votează azi modificarea Codului Rutier pentru a-i pedepsi pe șoferii prinși cu substanțe interzise în sânge
Senatorii votează azi modificarea Codului Rutier pentru a-i pedepsi pe șoferii prinși cu substanțe interzise în sânge

Senatorii votează luni modificarea legii privind Codul Rutier, mai exact articolele care îi pedepsesc pe șoferii prinși la volan cu substanțe interzise în sânge, inclusiv droguri.

Un test de sânge ar putea detecta boala Parkinson înainte de apariţia simptomelor
Un test de sânge ar putea detecta boala Parkinson înainte de apariţia simptomelor

Cercetătorii au dezvoltat un test de sânge simplu şi „rentabil”, capabil să detecteze boala Parkinson cu mult înainte de apariţia simptomelor, conform unui studiu, citat de The Guardian.

Recomandări
Nicușor Dan a început consultările cu partidele. „Sunt nişte locuri de unde putem să tăiem din cheltuielile statului”
Nicușor Dan a început consultările cu partidele. „Sunt nişte locuri de unde putem să tăiem din cheltuielile statului”

Preşedintele Nicuşor Dan a invitat miercuri reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice din Parlament, la consultări informale privind situaţia economică şi politică a ţării.

Specialiștii avertizează că urmează 5 ani cu temperaturi record, valuri de căldură și secetă. Raport îngrijorător al OMM
Specialiștii avertizează că urmează 5 ani cu temperaturi record, valuri de căldură și secetă. Raport îngrijorător al OMM

Un raport al Organizaţiei Meteorologice Mondiale avertizează că există un risc ridicat ca temperatura medie globală în perioada 2025-2029 să depăşească +1,5°C.

Dmitri Medvedev îl ameninţă pe Donald Trump cu al Treilea Război Mondial. „Ştiu doar un singur lucru foarte rău”
Dmitri Medvedev îl ameninţă pe Donald Trump cu al Treilea Război Mondial. „Ştiu doar un singur lucru foarte rău”

Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, i-a răspuns lui Donald Trump - care a afirmat marţi că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, „se joacă cu focul”.