În Polonia, ministerul Educației a introdus de anul acesta în programa școlară cursuri obligatorii de tras cu arma. Iar în Lituania, autoritățile le cer cetățenilor să aibă pregătite provizii și haine pentru 72 de ore.
Peste 40.000 de civili, profesori, tâmplari, studenți sau șoferi de taxi s-au înscris în ultimii ani voluntar în programe de pregătire militară.
Cu un stat vecin agresor, pregătirea este esențială pentru supraviețuirea națiunii. Astăzi mergem în Polonia și Țările Baltice și discutăm despre cum se trăiește cu Rusia la granițe și cum se pregătesc atât autoritățile, cât și cetățenii.
Minereu pentru viitor, partea a III-a. Pe lângă resurse și tradiția în minerit, România mai are un avantaj în cursa după minereuri rare. Avem multe galerii deja săpate în inima versanților, dar și foraje prin care rezervele au fost deja omologate.
Minereuri pentru viitor, partea a II-a. Când se amenajează o carieră de suprafață sau când se sapă galerii, apar defrișări, modificări de relief, devieri de ape. Multe perimetre sunt în zone cu restricții de mediu.
Minereu pentru viitor, partea I. În noua situație mondială, în care China oprește exporturile de minereuri critice, România poate ajunge un furnizor de materii prime pentru tehnologie.
În România, în 30 de ani s-au construit şi dat în folosinţă două spitale: cel de la Mioveni şi Maternitatea Spitalului Judeţean de la Timişoara.
„Clădiri goale, saloane pline”, partea a II-a. O clădire impresionantă, care ar trebui să găzduiască secții de copii din clădirile vechi de sute de ani ale Spitalului Louis Țurcanu din Timișoara, stă nefolosită pentru că nu sunt bani pentru dotări.
„CLĂDIRI GOALE, SALOANE PLINE”, partea I. Ne lipsesc spitalele noi, este o evidență. Dar când Uniunea Europeană ne pune la dispoziție miliarde de euro ca să le construim, nu știm cum să folosim banii.
ROMANIA MADE IN ASIA, partea a III-a. Chiar dacă regulile și valorile europene sunt stricte pe piața muncii, există și imigranți care vor să fenteze legea. Sau angajatori care, prin comportament abuziv, păcălesc asiaticii veniți în țara adoptivă România.
ROMANIA MADE IN ASIA, partea a II-a. Cei mai mulți din asiatici sunt veniți pentru perioade limitate de timp, în funcție de contracte sau de așteptările angajatorilor.
ROMÂNIA MADE ÎN ASIA, partea I. Îi vedem în marile orașe pe biciclete sau scutere, îi găsim servind la restaurante, pe șantiere sau muncind în agricultură. Sunt imigranții asiatici.
„Muntele Athos și întoarcerea la suflet”, partea III. În fiecare duminică sau sărbătoare mare călugării din Schit se adună în Kiriacon, biserica centrală construită în 1900 pe când în schitul Lacu erau peste 100 de călugări, români.
În Muntele Athos, rugăciunile se fac zi și noapte. Chiar și atunci când lucrează, călugării spun rugăciunea minții, folosind o tehnică pentru care antrenamentul durează ani, uneori toată viața.
„Muntele Athos și întoarcerea la suflet”, partea I. În Duminica Învierii vă invităm într-o călătorie pe Muntele Athos, leagănul ortodoxiei, ultima fereastră către vechiul Bizanț, și locul în care mulți L-au găsit pe Dumnezeu.
”Europa, în apărare”, PARTEA III-a. La 160 de kilometri distanță de țărm, anul acesta a început exploatarea unui zăcământ de 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
10.000 de soldați americani ar putea fi retrași din Polonia și România. Anunțul este atribuit unor surse de către presa americană.
”Europa, în apărare”, PARTEA I. Februarie 2025, Poligonul Smârdan, județul Galați. Soldații din nouă țări NATO exersează respingerea unei armate străine de pe teritoriul României.
Digitalizare din pix, partea a III-a. 23 de milioane de euro. Aceasta este suma alocată de Uniunea Europeană pentru ca 18 secţii de terapie intensivă să se digitalizeze.
Cadrele medicale din 210 spitale din toată țara ar fi trebuit să-și primească pacienții din septembrie anul acesta cu o platformă digitală și site-uri prin care să ne putem programa online.
Examinare pentru deceniile recente. Se ia o fișă medicală și se scrie cu litere de mână în dreptul diagnosticului: digitalizare eșuată.
Lucrări de infrastructură mare, lucrări de dragaj sau licitații pentru domeniul public, toate sunt subiectul anchetei DNA din Portul Constanța.
Politicieni, oameni de afaceri și funcționari au constituit grupări care au ca țintă banul public. Mediul concurențial este afectat de astfel de practici pe lângă lege. Urmează imagini inedite prin care aflăm cum se construiesc rețelele.
Partea I. Războiul din Ucraina a creat o criză fără precedent, care nu este rezolvată încă. Dar tocmai constrângerile aduse de război ar putea face din Constanța principalul punct logistic al Mării Negre, o oportunitate pe care nu trebuie să o ratăm.
Când obiectele unei descoperiri arheologice sunt distruse sau furate, polițiștii fac cercetări, dar rezultatele întârzie, faptele se prescriu. Ba chiar unele rețele destructurate își primesc ustensilele cu care au lucrat ilegal și își reiau activitatea.
Partea a II-a. Pentru orice șantier care urmează să înceapă e nevoie de descărcare arheologică, adică un studiu prealabil al terenului. Constructorii fac parteneriate cu muzeele sau cu alte firme, pentru cercetare.
Partea I. România începe să obțină rezultate importante în arheologie. Pe teritoriul țării s-a descoperit cel mai bătrân european, dar și cel mai vechi călăreț din Europa.
Partea a III-a. Primari fără viziune, funcționari incompetenți, constructori avizi să facă bani cu orice preț.
Partea a II-a. Peste 45 de milioane de lei a pus statul la bătaie pentru Bazinul Olimpic din Brăila, în 2011. Prețul materialelor a crescut între timp, dar Compania Națională de Investiții a refuzat să crească alocarea.
Partea I. Vorbim despre o situaţie de neînțeles, și cu efecte importante asupra generațiilor tinere. De ani de zile, pentru membrii lotului naţional de înot, reprezentaţii statului promit un bazin.
România, te iubesc! Emisiunea integrală din 9 martie 2025.
În județul Constanța, bisericile de cretă de la Murfatlar, prima dovadă a creștinismului în România, riscă să dispară. De ani de zile nu se găsesc bani pentru restaurare.
Partea a II-a. Curtea Veche, cel mai vechi monument istoric al Capitalei, stă închis de mai bine de 10 ani după o tentativa de restaurare eșuată.
„Cultura indiferenței - partea I”. Jaful din Olanda, de la Muzeul Drents, a deschis o amplă dezbatere națională despre cum știe statul roman să-și protejeze cele mai de preț comori din tezarul național.
„Justiția, pe apucate - Partea a III-a”. Drepturile și beneficiile magistraților sunt normale atâta timp cât, în urma actului de justiție, rămâne o societate stabilă și sigură.
„Justiție pe apucate”, partea a II-a. Drepturile și beneficiile magistraților sunt normale atâta timp cât, în urma actului de justiție, rămâne o societate stabilă și sigură.
„Justiția, pe apucate - Partea I”. România a făcut progrese importante în ceea ce privește independența și eficacitatea sistemului juridic, de când am intrat în Uniunea Europeană. Totuși, percepția publică rămâne critică.
Prin PNRR, sistemul de educaţie avea o şansă de a se reforma din temelii. Există bani pentru clădiri noi, dotări cu aparatura ultraperformanta, mobilier, conţinut educaţional, tot ce e nevoie pentru că şcoala româneasca să performeze.
Educație digitalizată, deconectată. Partea a II-a. Catalogul digital este un termen despre care s-a vorbit mult și s-a făcut mai nimic, deși e dovedit că odată implementat reduce numărul absențelor elevilor.
Educație digitalizată, deconectată. Partea I. Sistemul de educație din România, unul dintre cele mai sărace din Europa, își pune haine noi cu bani europeni.
”Nave noi, dar noi n-avem”. Partea a III-a. Șantierele din România funcționează la capacitate maximă. E mare nevoie de oameni, salariile au crescut, au fost aduși lucrători din Asia, dar tot e criză de forță de muncă.
”Nave noi, dar noi n-avem”. Partea a II-a. Marii producători navali, Olanda, Norvegia, Italia, își susțin, inclusiv aici, industria constructoare, iar comenzile curg sistematic. Autoritățile noastre eșuează în achiziția de nave millitare și ignoră și sect
„România fără inimă” - partea a II-a. Într-o cutie frigorifică prin aeroport și în avioanele de linie printre pasageri. Așa circulă de multe ori organele în România.
„România fără inimă - Partea I”. În ultimii ani a scăzut dramatic numărul transplanturilor de organe. Anul trecut, peste jumătate dintre aparținătorii unor potențiali donatori au spus „nu" prelevării de organe.
Este cel mai bun chitarist român din toate timpurile. Asta spun profesorii de la Conservatorul din Iași despre Dragoș Ilie, un tânăr care a câștigat până acum numeroase competiții internaționale și este doctor în chitară clasică.
Eleonora Roșca s-a întors în România pentru a aduce vindecarea prin muzicoterapie. Cum a reușit să introducă această metodă inovatoare în comunitatea locală
Baia Mare are un tânăr special, cu o minte sclipitoare. La 15 ani a promovat bacalaureatul la Cambridge, iar acum, la 18 ani, își pregătește doctoratul tot la Cambridge.
